Corneliu Coposu Fan Page

Iuliu Maniu - Candidat pe listele P.N.Ţ. Sălaj (1926-1938) - Marin Pop

Înapoi la Iuliu Maniu 1873–1953

MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARTĂ-ZALĂU
CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC DRD MARIN POP

Acum 57 de ani, pe data de 5 februarie 1953, marele om politic sălăjean Iuliu Maniu sfârşea, în mod tragic, la închisoarea din Sighet. Ironia sorţii făcea ca unul dintre ctitorii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 să fie acuzat de trădare de patrie, închis şi să-şi găsească sfârşitul în temniţele comuniste. Generaţia noastră, la fel ca cea a lui Corneliu Coposu sau Iuliu Maniu are datoria de a cinsti memoria înaintaşilor. După cum sublinia Iuliu Maniu, suntem doar o punte de legătură între trecut şi viitor. Avem datoria morală de a duce mai departe tradiţia lăsată de înaintaşii noştri, printre care cele patru mari personalităţi sălăjene (Simion Bărnuţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu) se află la loc de cinste.

Referitor la viaţa şi activitatea lui Iuliu Maniu s-a scris şi bineînţeles că se va mai scrie, istoricii având datoria morală de a-i reabilita memoria terfelită de regimul comunist. În prezentul articol dorim să scoatem în evidenţă câteva aspecte mai puţin cunoscute ale activităţii sale politice, acea de candidat al Sălajului, pe listele P.N.Ţ., în perioada interbelică

Iuliu Maniu a fost un exemplu pentru tipul de vot uninominal, fiind ales de către sălăjeni de fiecare dată când a candidat. Dar el era ales, în acelaşi timp, şi în judeţul Alba sau Ilfov. Relevant, în acest sens, sunt alegerile parlamentare din anul 1933 când P.N.Ţ. ieşise de la guvernare, iar Iuliu Maniu era ales ca deputat în 3 judeţe: Sălaj, Alba şi Caraş. Un alt aspect important este acela că de fiecare dată, având posibilitatea de a opta pentru unul dintre mandatele câştigate, Iuliu Maniu alegea mandatul de la Alba pentru a-i lăsa locul unui alt fruntaş politic sălăjean în Parlamentul României.

În anul 1926 se încheia guvernarea liberală, iar regele Ferdinand la chemat pe Iuliu Maniu să formeze noul guvern, după cum era şi voinţa electoratului, exprimată în alegerile de la Camerele Agricole (1925) şi a celor locale. Însă, regele s-a răzgândit în ultimul moment şi, se pare, la propunerea lui I.C. Brătianu, la numit ca prim ministru pe Alexandru Averescu.

La Cluj, pe data de 9 aprilie 1926, începeau lucrările Congresului Comitetului Central din Ardeal şi Banat al Partidului Naţional, la care au participat delegaţii tuturor organizaţiilor "într-un număr impunător". Erau de faţă membrii Comitetului executiv, al Comitetului central din Ardeal şi Banat, toţi vechii preşedinţi ai organizaţiilor judeţene şi delegaţii tuturor oraşelor şi judeţelor. La intrarea preşedintelui partidului, Iuliu Maniu, întreaga asistenţă a izbucnit "într-o sinceră şi însufleţită manifestaţie de simpatie", în urale, care au durat câteva minute: "Trăiască Partidul Naţional", "Trăiască Iuliu Maniu". Mulţimea a intonat imnul "Deşteaptă-te române". A urmat un impresionant discurs al preşedintelui Iuliu Maniu, care constată cu safisfacţie că rezoluţia Congresului a fost primită în unanimitate. În cuvântul său el afirmă faptul că Partidul Naţional nu era rodul unor ambiţii personale sau "un fruct al capriciului", ci era rezultatul unor aspiraţii de veacuri ale neamului românesc din Transilvania şi că de dragul unor interese de moment nu se putea jertfi idealul partidului. Vorbeşte, apoi, despre rostul partidelor politice şi despre principiile partidului, care stau şi azi la baza existenţei P.N.Ţ. Primul principiu enunţat de către Iuliu Maniu era cel al unităţii naţionale şi libertăţii naţionale, principiu pe care el spune că partidul nu l-a părăsit niciodată, "nici ca gândire, nici ca metodă". Cel de al doilea principiu este cel al democraţiei, pentru că, spune el, "dorinţa noastră este ca masele să aibă un cuvânt hotărâtor în această ţară". Cel de al treilea principiu de bază al partidului este dreptatea socială. Conform acestui principiu, Iuliu Maniu spune că Partidul Naţional a ajutat, întotdeauna, pe cel slab, "ca să nu fie cotropit de cel tare". În continuarea discursului său afirmă faptul că partidul dorea instaurarea unui "parlamentarism real", în cadrul unei monarhii costituţionale şi se declară împotriva dictaturii, făcând aluzie la simpatiile musoliniene ale lui Averescu. Despre lovitura aplicată Partidului Naţional de către rege, el spune că ea a fost dată nu partidului, ci democraţiei româneşti. În consolidarea acestei democraţii el era încrezător în forţa tineretului, care credea în principiile Partidului Naţional.

După Congres Partidul Naţional s-a concentrat asupra alegerilor care au fost fixate pentru data de 25 mai 1926 la Cameră, 28 mai la Senat şi 10 iunie la cea de senatori ai consiliilor comunale şi judeţene.

Comitetul judeţean Sălaj al Partidului Naţional îşi anunţa alegătorii că în cadrul campaniei electorale s-au configurat mai multe alianţe. Minorităţile etnice, maghiară şi ereiască au declarat în gazetele lor oficioase faptul că "au pact electoral cu guvernul". Liberalii şi averescanii erau declaraţi "adversari de principii" ai Partidului Naţional. Partidul Ţărănesc deşi nu era încă fuzionat cu Partidul Naţional a semnat cu acesta un cartel electoral, constituind Blocul Naţional-Ţărănesc.

Conform noii legi electorale Sălajul avea şase mandate de deputaţi, două de senatori şi un mandat de senator al consiliilor comunale şi judeţene. Totodată, erau primele alegeri în care se vota după o lege electorală unitară, cea a votului proporţional sau pe listă. Până atunci, în Transilvania şi Banat se vota uninominal, conform legii electorale adoptată de Marele Sfat Naţional al Transilvaniei în vara anului 1919.

Lista candidaţilor Partidului Naţional era următoarea: la Cameră candidau Iuliu Maniu, preşedintele partidului, Alexandru Aciu din Şimleu, fost deputat şi senator, Gheorghe Văleanu din Carei, fost preşedinte al sedriei orfanale, fost deputat, Gavril Oşianu din Bârsău, fost deputat, Aurel Ghilea, preot greco-catolic în Săuca şi Vasile Fechete din Mirşid, econom şi comerciant. La Senat candidau Victor Cristea preot în Horoatul Crasnei şi Mateiu Mărăşescu din Zalău, colonel în retragere şi asistent al comisiei agrare judeţene. Pentru funcţia de senator al consiliilor comunale şi judeţene candida Gheorghe Pop din Zalău, fost prefect, şeful baroului de avocaţi şi preşedinte al organizaţiei judeţene a P.N.. Despre candidaţi se spune faptul că erau "toţi oameni de-un sânge şi de-o lege".

Într-un articol de propagandă electorală intitulat "Fraţilor români Sălăjeni" se arăta faptul că semnul electoral al listei Blocului Naţional-Ţărănesc era un cerc. Se reamintea faptul că la aceste alegeri se încheiase un cartel cu P.Ţ. al lui Ion Mihalache. Totodată, era amintit electoratului faptul că P.N. avea o tradiţie istorică de 78 de ani, că el a înfăptuit Unirea din anul 1918 şi că a închegat în exterior "cele mai trainice legături frăţeşti". Îi asigura pe alegători că "va duce la isbândă dorinţa noastră de-a ajunge un stat unitar consolidat". Amintea faptul că el "trebuea să preia cârma ţării", dar "va lua-o în curând ca şi un partid al ţării întregi, dinastic, naţional şi de ordine, întronând libertatea, tăria legilor, munca şi cinstea, dreptul omenesc, cu un cuvânt: democraţia naţională integrală şi radicală. Alegătorii sălăjeni erau îndemnaţi să voteze lista Blocului Naţional-Ţărănesc, care era redată mai jos, împreună cu data alegerilor, subliniindu-se faptul că "acum întâmplător pe noi (adică pe cei de pe listă- n.n.) ne-a trimis în luptă, toţi fii ai Sălajului, fraţi adevăraţi ai voştri".

Alegerile parlamentare s-au soldat cu victoria partidului de guvernământ al generalului Averescu, care a obţinut, la nivel naţional, 52,09% din numărul total de voturi şi 292 de mandate în Adunarea Deputaţilor. Blocul Naţional-Ţărănesc a obţinut 27,7 % şi 69 de mandate. Liberalii au obţinut doar 7,34 % şi 16 mandate.

La nivelul judeţului Sălaj, învingătoare a ieşit lista Blocului Naţional-Ţărănesc. Din totalul de 52.946 de voturi, el a obţinut 25.622, ceea ce reprezenta 48,39%. Ea a fost urmată de lista partidului de guvernământ, Partidul Poporului cu 22.829 voturi, ceea ce reprezenta 43,12 %. Cu toate acestea Blocul Naţional-Ţărănesc (B.N.Ţ) a obţinut doar un singur mandat de deputat, iar partidul de guvernământ, prin prima electorală pe celelalte.

Iuliu Maniu a câştigat alegerile şi în judeţul Alba şi a preluat mandatul de aici. Astfel, în Sălaj mandatul de deputat a fost preluat de către Alexandru Aciu.

Pe data de 6 iunie 1927, după demitere guvernului Averescu şi numirea noului guvern condus de către Barbu Ştirbei se anunţa dizolvarea Parlamentului şi organizarea de noi alegeri, la data de 7 iulie, la Adunarea Deputaţilor şi zilele de 10-14 iulie pentru Senat. Noul Parlament era convocat la Bucureşti pe data de 27 iulie.

Comitetul P.N.Ţ. al judeţului Sălaj, prin secretarul său, Al. Aciu se adresează alegătorilor, pe data de 10 iulie. În acest apel-manifest se subliniază starea economică precară a ţării, care se datora, spune apelul, guvernărilor liberale şi averescane. Acestea erau acuzate că au folosit banii publici în interese personale: "banii noştri şi ai ţării, câştigaţi cu sudoare nu se folosesc pentru binele nostru şi al ţării ci mare parte să pradă prin o lipsă de răspundere, şi să ascunde în mâna nesăţioşilor". Se afirmă că a sosit momentul "ca împreună cu toţi oamenii de omenie şi înţelepţi" să înlăture "piedecile, înţelegeri şi a virtuţilor cetăţeneşti" şi să schimbe "înspre bine guvernarea ţării". Se făcea apel ca pe lângă "truda" lor, "pentru lege dreaptă şi frăţească", să primească şi ajutorul, "nu numai ai membrilor partidului naţional, ci şi al tuturor oamenilor cu gândul curat cari pentru onoarea acestei ţări, pentru apărarea bunului nume al poporului român, pentru legalitate şi dreptate egală pentru toţi, pretind lumină în abuzurile din trecut şi stirpirea unor moravuri detestabile prin un guvern naţional ieşit din alegeri libere".

Se aminteşte că P.N.Ţ. avea în guvernul Ştirbei 4 miniştri, care aveau misiunea de a controla buna desfăşurare a alegerilor. P.N.Ţ. Sălaj mergea cu încredere în aceste alegeri, în frunte cu preşedintele său Iuliu Maniu, care era "respectat de toată suflarea românească (chiar şi de I.C. Brătianu) şi cu bărbaţii cinstiţi şi harnici din Sălaj".

Erau anunţate zilele de alegeri, semnul electoral, care era cercul sau roata şi îi îndemna pe alegători să voteze cu P.N.Ţ.

Apelul-manifest se încheia cu următoarele cuvinte: "Dumnezeu ţine cu dreptatea de aceia odată tot ea trebuie să învingă! Dumnezău să vă ajute şi să ne dea noroc şi sănătate la toţi".

Conducerea judeţeană Sălaj a P.N.Ţ. a stabilit şi lista definitivă cu candidaţii de deputaţi şi senatori. Pentru Camera Deputaţilor a fost stabilită următoarea listă: 1). Iuliu Maniu, preşedintele P.N.Ţ; 2). Victor Deleu, fost deputat; 3). Gavril Oşianu, fost deputat; 4). Aurel Ghilea, preot în localitatea Săuca; 5). Sever Oros, avocat; 6). Iuliu Coroianu, avocat. La Senat candidau Alexandru Aciu, director al băncii "Silvania", fost senator, fost deputat, secretar al organizaţiei P.N.Ţ. din Sălaj şi protopopul din Zalău, Traian Trufaşiu. Pentru funcţia de senator al consiliilor candida colonelul în rezervă, Mateiu Mărăşescu.

După o campanie electorală "plină de ingerinţe din partea guvernului, ce a afectat serios şi Partidul Naţional-Ţărănesc", la nivelul întregii ţări alegerile au fost câştigate de către P.N.L, care a obţinut un procentaj de 61,69 % din voturi şi 318 mandate. P.N.Ţ. s-a plasat pe locul doi cu un procentaj de 22,09 %, obţinând un număr de 54 de deputaţi şi 20 de mandate de senatori.

La alegerile pentru Adunarea Deputaţilor din data de 7 iulie 1927, în Sălaj, P.N.Ţ. a obţinut un număr de 27.782 de voturi, ceea ce reprezenta 50,04 %. P.N.L. a obţinut doar 10.484 de voturi, ceea ce reprezenta 18,92 % din numărul total de voturi.

În urma acestei victorii zdrobitoare organizaţia P.N.Ţ. Sălaj a obţinut un număr de 3 mandate de deputaţi. În ordinea de pe listă ei au fost Iuliu Maniu, Victor Deleu şi Gavril Oşianu. Dar Iuliu Maniu a câştigat un mandat de deputat şi în judeţul Alba. A optat pentru acesta şi i-a lăsat locul la Sălaj următorului candidat de pe listă, preotul Aurel Ghilea.

La Senat lista senatorilor Aciu şi Trufaşiu a întrunit 16.357 voturi şi a ieşit învingătoare, faţă de numai 3.181 de voturi cât a obţinut lista liberalilor. Aşadar, Al. Aciu şi Traian Trufaşiu erau noii senatori de Sălaj. La fel şi la alegerile de senatori a consiliilor a câştigat lista P.N.Ţ.

Înainte de deschiderea lucrărilor Parlamentului a avut loc o întrunire a Comitetului de direcţie al P.N.Ţ. acasă la Iuliu Maniu. Comitetul a redactat un comunicat în care îşi exprimau "gratitudinea" faţă de conducătorii şi fruntaşii organizaţiilor din teritoriu, precum şi faţă de electorat care "au purtat cu bărbăţie, devotament şi sacrificiu lupta electorală, transformată în răsboi civil, prin scoaterea în afară de lege a Partidului nostru". Liberalii erau acuzaţi de faptul că în loc de alegeri libere au pus la cale un complot militar, cu execuţia căruia a fost însărcinat generalul Davidoglu, şi care avea ca scop falsificarea alegerilor, cu concursul întregii administraţii al armatei şi chiar al magistraturii. În spatele acestui general se spune că se aflau ministrul de interne, liberal, I.G.Duca şi ministrul justiţiei, tot liberal, Stelian Popescu. În urma acestor incidente, P.N.Ţ. a hotărât să nu participe la solemnitatea deschiderii Corpurilor Legiuitoare.

Pe data de 10 noiembrie 1928 noul guvern ţărănist depunea jurământul. De la Palat s-au deplasat la sediul guvernului unde au avut loc primul Consiliu de Miniştri al noului guvern, sub preşedinţia primului ministru, Iuliu Maniu.

Acesta a caracterizat în câteva cuvinte activitatea pe care şi-o propunea guvernul, "care cată a se desfăşura într-un spirit de desăvârşită legalitate, înlăturând ori ce arbitrar". Tot acum s-a stabilit data noilor alegeri, "astfel, ca Parlamentul nou ales din voinţa liberă naţiunii să-şi poată începe activitatea cât mai curând". Pentru Cameră a fost stabilită ziua de 12 decembrie, 15 decembrie pentru Senat şi 17 decembrie pentru Colegiul consiliilor comunale. Corpurile legiuitoare erau convocate pe data de 22 decembrie 1928.

S-a trecut la discutarea şi rezolvarea problemelor stringente ale ţării. La finalul şedinţei de a doua zi a guvernului Iuliu Maniu a făcut o declaraţie presei în care a expus programul noului guvern. Acesta prevedea, în mare, legalitatea, realizarea împrumutului extern, ajutorarea populaţiei, rezolvarea problemei minorităţilor printr-o lege organică şi a expus principalele direcţii ale politicii externe. El spune că, "politica externă nu este o politică personală sau de partid, ci este politica Ţărei".

În finalul declaraţiilor sale, Iuliu Maniu spune că noul guvern urma să dea publicităţii un manifest către ţară în care vor fi expuse "principiile sale de guvernământ" Mulţumeşte, apoi, ziariştilor, care au contribuit "la realipirea acestei evoluţiuni politice", asigurându-i, totodată, de faptul că îi va sta tot timpul la dispoziţie şi că libertatea presei va fi garantată de către noul guvern.

După anunţarea zilelor când urma să aibă loc noile alegeri începe, şi în Sălaj, campania electorală. În ziarul Gazeta de Duminecă, oficiosul organizaţiei P.N.Ţ. Sălaj, a cărui proprietar era Al. Aciu, apar o serie de articole propagandistice, manifeste electorale, poezii sau instrucţiuni privind delegaţii şi asistenţii ce urmau să supravegheze buna desfăşurare a alegerilor.

A fost stabilită şi lista definitivă a candidaţilor de deputaţi şi senatori ai P.N.Ţ., pentru judeţul Sălaj. Pentru Cameră candidau următorii fruntaşi ţărănişti: 1) Iuliu Maniu, preşedintele P.N.Ţ. şi prim ministru al României; 2) Victor Deleu; 3) Gavril Oşianu; 4) Aurel Ghilea; 5) Gheorghe Văleanu; 6) Iuliu Coroianu. La Senat candida Gheorghe Pop de Oarţa şi protopopul Traian Trufaşiu, iar pentru consiliile comunale candida avocatul Dănilă Sabou.

Erau primele alegeri organizate de către P.N.Ţ. şi de aceea s-a acordat o atenţie deosebită bunei desfăşurări şi a corectitudinii acestora. În judeţul Sălaj sarcina organizării alegerilor a căzut în sarcina prefectului Al. Aciu, în calitatea sa de reprezentant al guvernului în teritoriu.

În urma alegerilor din data de 12 decembrie 1928, la nivel naţional P.N.Ţ. a obţinut 2.208.922 de voturi, ceea ce reprezenta 77,76% din numărul total de voturi şi 348 de mandate. P.N.L s-a situat pe locul al doilea cu doar 6,55 % din voturi şi 13 mandate. Partidul averescan a obţinut doar 2,48 % şi 5 mandate, ceea ce reprezenta situarea lui la periferia vieţii politice româneşti.

În judeţul Sălaj, alegerile au fost câştigate detaşat de către P.N.Ţ., care a obţinut 38.545 de voturi, fiind urmat de Partidul Maghiar cu 16.812 voturi, Blocul muncitoresc cu 1725 de voturi, Partidul averescan cu 1374 şi P.N.L. cu doar 394 de voturi. Astfel, au primit mandatul de deputaţi următorii candidaţi: Iuliu Maniu, Victor Deleu, Gavril Oşianu, Aurel Ghilea, Gheorghe Văleanu, toţi P.N.Ţ.-işti şi Ioan Josika din partea Partidului maghiar.

La Senat votau doar persoanele peste 40 de ani. Din cele 29.350 de voturi valabile, lista P.N.Ţ. a obţinut 19.184 de voturi, cea maghiară 9.722 şi cea liberală 444 voturi. Astfel, în urma acestei victorii zdrobitoare a listei P.N.Ţ. au primit mandatul de senatori Gheorghe Pop de Oarţa şi Traian Trufaşiu. Şi la alegerile pentru funcţia de senator al consilierilor comunali a câştigat candidatul P.N.Ţ. cu 1752 de voturi, fiind urmat de cel maghiar, cu 451 de voturi şi cel liberal cu doar 74 de voturi. Astfel, candidatul P.N.Ţ., avocatul Dănilă Sabou devenea senator de Sălaj.

În urma acestor alegeri organizaţia P.N.Ţ. din Sălaj trimitea în Parlamentul României 5 deputaţi şi 3 senatori. Era cea mai strălucită victorie a acestui partid, atât la nivelul judeţului nostru, cât şi la nivelul întregii ţări.

În discursul său rostit cu ocazia consfătuirii majorităţii parlamentare, primul-ministru, Iuliu Maniu, spunea, printre altele: "S-au pierdut 9 ani de muncă - nu discutăm acum din vina cui - destul că timpul pierdut nu se poate câştiga decât printr-o muncă încordată şi sârguincioasă, astfel ca prin munca noastră să facem ziua mai mare de cum a dat-o D-zeu. Lozinca noastră de acum înainte să fie: pace, linişte. Vorbă cât mai puţină şi mai multă muncă. Vă felicit şi vă invit la munca rodnică pe care ţara o aşteaptă dela d-v. Vă doresc, ca atunci când vom merge înaintea alegătorilor, să avem de ce le da seama, nu numai lor, dar în primul rând conştiinţei noastre".

La data de 30 aprilie 1931, de la tribuna Adunării Deputaţilor, Nicolae Iorga, noul prim ministru desemnat de către regele Carol al II-lea, citeşte decretul prin care se dizolvau Corpurile Legiuitoare şi se fixau noile alegeri. Astfel, pentru Adunarea Deputaţilor a fost aleasă ziua de 1 iunie, pentru Senat ziua de 4 iunie şi 6 iunie pentru senatorii consiliior comunale. Noul Parlament era convocat, la Bucureşti, pentru data de 15 iunie 1931.

Începea o nouă campanie electorală. În Transilvania ea a fost inaugurată la şedinţa Comitetului Executiv al P.N.Ţ., secţia Ardeal şi Banat, care a avut loc la Cluj, pe data de 7 mai 1931. Această şedinţă a fost prezidată de către Iuliu Maniu, preşedintele P.N.Ţ şi la ea au participat delegaţii tuturor organizaţiilor judeţene din Ardeal şi Banat, în frunte cu preşedinţii acestora. În discursul rostit cu această ocazie, Iuliu Maniu a subliniat faptul că dizolvarea Parlamentului "a fost o concluzie a calculelor politice mai înainte stabilite de d. Iorga şi a prietenilor săi pentru cari noi nu suntem responzabili, şi pe care nu noi am produs-o".

După întoarcerea liderilor sălăjeni de la Cluj a fost convocat Congresul judeţean al P.N.Ţ. Sălaj, pe data de 11 mai 1931, la Şimleu Silvaniei. La acest congres au fost prezenţi o serie de intelectuali sălăjeni şi toţi fruntaşii şi membrii P.N.Ţ. din Sălaj.

Congresul a ales o comisie de candidare în vederea întocmirii listei celor 6 deputaţi şi 3 senatori, care urmau să candideze pe listele P.N.Ţ. din Sălaj. În această comisie au fost desemnaţi următorii: Petru Vaida, Ioan Ossian, Ioan Sabo, Victor Pop, Valentin Coposu şi Ioan V. Pop. Comisia a prezentat lista propusă pentru alegeri. După discuţii "vii şi interesante, ce evidenţiază interesul viu, temperamentul şi vivacitatea partidului" a fost definitivată această listă. Pentru Adunarea Deputaţilor candidau următorii: 1) Iuliu Maniu, fostul prim ministru; 2) Victor Deleu, fost deputat; 3) Iuliu Coroianu, avocat în Cluj, fost deputat, nepotul fostului vicar Demetriu Coroianu; 4) Gheorghe Fodoreanu, avocat, Jibou; 5) Aurel Ghilea, preot în Săuca; 6) Ion V. Pop, avocat în Şimleu, originar din Cuceu. Pentru Senat candida Gheorghe Pop, preşedintele Consiliului judeţean şi al Camerei de Agricultură, fost senator şi protopopul Traian Trufaş din Zalău, fost senator şi el. Pentru un mandat de senator al consiliilor comunale candida Gavril Oşianu din Bârsău, avocat, fost deputat. La aceste alegeri au depus liste nu mai puţin de 12 partide.

La nivel naţional, Uniunea Naţională a lui Nicolae Iorga, pe listele căreia au candidat, pentru aceste alegeri şi P.N.L, a obţinut o victorie "muncită", obţinând un procent de 47,49%. P.N.Ţ. s-a situat pe locul al doilea, obţinând 438.747 voturi, adică 14,99 % şi un număr de 30 mandate de deputaţi. Era cel mai mare număr de mandate pe care l-a obţinut vreodată un partid proaspăt ieşit de la guvernare. Iuliu Maniu declara că "Partidul Naţional Ţărănesc din aceste alegeri a ieşit biruitor şi întărit şi a rămas punctul fix determinant al vieţii noastre politice".

În judeţul Sălaj învingător a ieşit P.N.Ţ.-ul, care a obţinut 15.295 de voturi. Pe locul al doilea s-a clasat lista socialiştilor cu 13.241 de voturi şi abia pe locul al treilea lista guvernului iorghist cu 11.000 de voturi.

În urma acestor alegeri, organizaţia P.N.Ţ. Sălaj, deşi a câştigat alegerile, prin repartiţia mandatelor de deputaţi la nivel naţional a primit doar un singur mandat. Datorită faptului că Iuliu Maniu, care a fost primul pe listă a câştigat un mandat şi la Alba, a optat pentru acesta şi a lăsat locul următorului de pe listă, adică lui Victor Deleu.

Lipsit de o bază de masă, guvernul Iorga demisionează pe data de 31 mai 1932. Peste câteva zile, la data de 6 iunie regele Carol al II-lea l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern de pe Vaida-Voevod, cu scopul de a organiza alegeri parlamentare. El obţine din partea regelui decretul-lege de desfiinţare a Parlamentului şi fixează noile alegeri pentru zilele de 17 iulie pentru Adunarea Deputaţilor, şi 20-26 iulie pentru Senat.

În această campanie electorală P.N.Ţ. s-a hotărât să se adreseze populaţiei cu propuneri concrete de ieşire din criza economică. De asemenea, s-a hotărât să nu fie calomniat nici un lider politic advers, dar în cazul unor atacuri politice calomniatoare urmau să riposteze şi ei.

Pentru aceste alegeri parlamentare, organizaţia P.N.Ţ. din judeţul Sălaj a definitivat şi lista de candidaţi. Asftfel, pentru un mandat de deputat candidau următorii fruntaşi politici: 1) Iuliu Maniu, fost prim ministru, "cel mai mare fiu al Sălajului"; 2) Victor Deleu; 3) Alexandru Aciu; 4) Iuliu Coroianu; 5) Gheorghe Fodoreanu, avocat în Jibou, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a P.N.Ţ. Sălaj; 6) Ionel V. Pop, avocat în Şimleu. La Senat candida protopopul greco-catolic al Zalăului, Aurel Ghilea şi avocatul Gheorghe Văleanu din Carei. Pentru funcţia de senator al consiliilor comunale candida Vasile Oros, fost prim pretor şi subprefect, care era originar din Tăşnad.

În întreg Ardealul au avut loc grandioase manifestaţii ale P.N.Ţ. Amintim aici pe cele din Sălaj, Satu-Mare, Alba, Cluj, Bihor, Someş şi Maramureş. În judeţul Sălaj s-au ţinut o serie de întruniri electorale la Şimleu, Crasna, Tăşnad, Carei, Zalău, Jibou şi Cehu-Silvaniei. Printre oratorii care au luat cuvântul la aceste adunări amintim pe Victor Deleu, Al. Aciu, Ionel V. Pop, Victor Pop, Aurel Ghilea, Vasile Oros, Valer Câmpeanu, Gheorghe Văleanu sau Iuliu Coroianu, care au fost primiţi şi ascultaţi, "cu atenţiunea şi înţelegerea unui partid cu program serios, disciplinat şi conştiu de marea lui chiemare pentru destinele acestei ţări".

La nivel naţional aceste alegeri au fost câştigate de către P.N.Ţ., care a obţinut un număr de 1.203.700 voturi, ceea ce reprezenta un procentaj de 40,30 % din numărul total de voturi şi 274 de mandate de deputaţi. Pe locul 2 s-a situat P.N.L. cu doar 407.023, ceea ce reprezenta 13,62 % din numărul total de voturi şi 28 de mandate. În judeţul Sălaj, P.N.Ţ. a obţinut o strălucită victorie. La Cameră, 23.218 voturi, fiind urmat la mare distanţă de către Partidul Maghiar cu 13.821 voturi şi de către social democraţi cu 6.931 (faţă de 13.241 cât obţinuseră cu doar un an înainte).La Senat alegerile au avut loc pe data de 20 iulie 1932. În Sălaj a câştigat detaşat lista P.N.Ţ. cu 14.956 voturi, fiind urmată de cea maghiară cu 7.228 voturi şi lista lupiştilor cu 2.312 voturi. Lista liberală a obţinut doar 1.494 voturi, iar cea a fostului guvern Iorga 1.321 voturi.

În urma acestor alegeri au primit mandatul de deputaţi de Sălaj următorii fruntaşi politici: Victor Deleu, Al. Aciu, Iuliu Coroianu, Gheorghe Fodoreanu şi Ionel Pop, toţi de la P.N.Ţ şi I. Josika de la Partidul Maghiar. Iuliu Maniu, care a candidat primul pe această listă a câştigat un mandat de deputat şi la judeţul Alba.

Guvernul condus de către Vaida-Voevod şi-a depus mandatul în toamna anului 1933, pe data de 9 noiembrie, sugerând regelui să permită constituirea unui guvern neutru pentru organizarea de noi alegeri parlamentare. Dar regele Carol al II-lea îl însărcinează cu formarea noului guvern pe I.G. Duca, preşedintele P.N.L, care pe data de 14 noiembrie depunea jurământul. Acesta fixează noile alegeri pentru data de 20 decembrie, la Cameră şi 20-29 la Senat.

Pentru data de 21 noiembrie 1933, a fost convocat Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ, la sediul din Bucureşti, la care erau invitaţi să participe, pe lângă membrii de drept ai comitetului şi parlamentarii P.N.Ţ. Al. Vaida-Voevod şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al P.N.Ţ., propunându-l pentru funcţia de preşedinte pe Iuliu Maniu. Acesta subliniază că la momentul respectiv cea mai indicată persoană să ocupe funcţia de preşedinte era Ion Mihalache. Astfel, Comitetul Central l-a ales pe Ion Mihalache. Iuliu Maniu, după ce şi-a dat demisia, în primăvara anului 1933, s-a retras la Bădăcin.

Pe data de 21 noiembrie 1933, la Şimleu a avut loc o consfătuire a Comitetului judeţean al P.N.Ţ. Sălaj. A fost aprobată depunerea listei cu candidaţi în frunte cu Iuliu Maniu. Lista definitivă a candidaţilor organizaţiei P.N.Ţ. Sălaj, pentru Cameră, la alegerile din 1933, avea următoarea componenţă: 1) Iuliu Maniu; 2) Victor Deleu; 3) Iuliu Coroianu; 4) Gheorghe Fodoreanu; 5) Ionel V. Pop; 6) Eugen Şimonca. La Senat candidau protopopul Aurel Ghilea şi Gheorghe Văleanu, iar pentru cea de senator al consiliior comunale, Vasile Oros.

În fruntea organizaţiei judeţene, în urma retragerii lui Al. Aciu şi mutării sale la Cluj, a fost desemnat Victor Deleu, care a şi condus această campanie electorală.

În urma alegerilor pentru Adunarea Deputaţilor, la nivel naţional, a câştigat P.N.L, care a obţinut un procentaj de 50,99 % din numărul total de voturi. P.N.Ţ. s-a clasat pe locul 2 cu 414.685 de voturi, ceea ce reprezenta 13,92 % şi a obţinut un număr de 29 de mandate de deputaţi.

În Sălaj, pe primul loc s-a situat P.N.L cu 17.340 de voturi, urmat de către P.N.Ţ. cu 13.517 voturi. Au primit mandatul de deputaţi ai Sălajului următorii fruntaşi plitici: 1) Iuliu Maniu, P.N.Ţ, care îi lasă locul lui Victor Deleu, deoarece el a fost ales în 3 locuri (Alba, Sălaj şi Severin) şi a ales Alba pentru a avea şi Sălajul un deputat; 2) Emil Lobonţiu, P.N.L; 3) Valeriu Pop, P.N.L.; 4) Nicolae Popescu, P.N.L; 5) Nicolae Darabant, P.N.L; 6) baronul Ioan Josika, Partidul Maghiar. Şi la Senat a câştigat lista P.N.L., primind mandatul de senatori de Sălaj, Alexandru Cadar şi Alexandru Săndulescu.

Încheindu-se mandatul de 4 ani al guvernului liberal, în anul 1937, regele Carol al II-lea a avut consultări cu preşedintele P.N.Ţ., Ion Mihalache, pentru formarea unui nou guvern, dar a impus condiţia ca acesta să colaboreze cu Vaida Voevod, ceea ce conducerea partidului nu a acceptat. Nici nu a primit bine refuzul lui Mihalache, că, la 20 de minute de la plecarea acestuia, regele Carol l-a chemat din nou pe Tătărescu să formeze tot el noul guvern, care a şi depus jurământul pe data de 17 noiembrie. La data de 19 noiembrie a fost dizolvat Parlamentul şi stabilită data noilor alegeri. Astfel, pentru Adunarea Deputaţilor a fost alegerile urmau să aibă loc pe data de 20 decembrie, iar pentru Senat, 23-28 decembrie.

În aceste condiţii, Iuliu Maniu soseşte în capitală, pe data de 21 noiembrie, fiind primit cu entuziasm de zeci de mii de cetăţeni, în frunte cu N. Lupu, preşedintele organizaţiei Bucureşti a P.N.Ţ.

Pe data de 23 noiembrie 1937 a avut loc şedinţa Comitetului Central Executiv al P.N.Ţ. Preşedintele partidului I. Mihalache îşi dă demisia şi se adresează lui Iuliu Maniu cu următoarele cuvinte: "Îţi dau ultima poruncă pe care o mai pot da ca şef: Domnule Maniu, preia comanda, iar soldatul Mihalache dela Topoloveni te va urma necondiţionat". Astfel, după 4 ani de când s-a retras din funcţia de preşedinte, Iuliu Maniu revenea la conducerea P.N.Ţ.

Urma o campaniei electorală decisivă pentru viitorul României. Principalul obiectiv urmărit de către Maniu a fost acela de a dejuca planurile regelui Carol al II-lea şi a metresei sale, Elena Lupescu.

La data de 25 noiembrie 1937 Iuliu Maniu, Corneliu Zelea Codreanu şi Gheorghe Brătianu semnau un pact de neagresiune electorală, pentru care liderul P.N.Ţ. a fost aspru condamnat, pe nedrept, la proces şi apoi de către istoriografia comunistă. Însă, după cum afirmă şi unul din biografii lui Iuliu Maniu, Apostol Stan, "pactul de neagresiune electorală a asigurat alegerilor din 20 noiembrie 1937 legalitate, limitând ingerinţele guvernamentale şi făcându-l pe Tătărescu să eşueze în faţa urnelor".

Pe data de 2 decembrie 1937 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al organizaţilor P.N.Ţ. din Ardeal şi Banat pentru a definitiva listele de candidare în judeţele transilvănene. La această şedinţă a participat şi preşedintele P.N.Ţ., Iuliu Maniu. Din judeţul Sălaj au mai participat fruntaşii ţărănişti Iuliu Coroianu, V. Gheţie şi I. Pop.

Lista definitivă cu candidaţii la Sălaj era următoarea: Iuliu Maniu, Virgil Solomon, F. Gheţie, Gh. Văleanu, Ionel Pop şi Eugen Şimonca, la Cameră; Gheorghe Fodoreanu şi Iuliu Coroianu la Senat; Vasile Oros la Consiliile comunale. Iuliu Maniu mai candida în judeţele Cluj şi Alba.

A urmat o campanie electorală plină de acte de violenţă şi ilegalităţi comise de către guvernanţi. Astfel, şi în Sălaj, satele cu tradiţie naţional-ţărănistă au fost declarate zone cu boli contagioase şi în jurul lor s-au înfiinţat bariere sanitare. Oamenii nu aveau voie să iasă din aceste sate şi, în aceste condiţii, nu puteau să participe la vot.

Cu toate aceste ilegalităţi şi acte de teroare, organizaţia P.N.Ţ. din Sălaj a reuşit să înfrângă lista guvernului liberal. Astfel, P.N.Ţ. a obţinut 16.241 de voturi, iar P.N.L.-14.875. La Senat lista P.N.Ţ. din Sălaj a obţinut 10.005 voturi, cea liberală-6.625 şi maghiarii-5.511.

În urma desfăşurării acestor alegeri au primit mandatele de deputaţi din partea P.N.Ţ. Sălaj, Virgil Solomon şi V. Gheţie, deoarece Iuliu Maniu, care era primul pe listă a câştigat şi în judeţul Alba. El a optat pentru acesta din urmă, pentru ca judeţul lui natal să aibă cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul ţării. La Senat datorită faptului că a câştigat lista P.N.Ţ. au primit mandatul Gh. Fodoreanu şi Iuliu Coroianu.

Au fost ultimele alegeri parlamentare libere din România, deoarece au urmat trei regimuri dictatoriale: regimul autoritar personal al regelui Carol al II-lea, dictatura militară a lui Ion Antonescu şi regimul totalitar comunist, de inspiraţie sovietică. Iuliu Maniu s-a poziţionat împotriva acestor regimuri, devenind, după 1944, simbolul rezistenţei anticomuniste din România. Regimul comunist nu i-a putut ierta acest lucru şi, după venirea lor la putere, în anul 1947, au desfiinţat P.N.Ţ-ul, iar pe Iuliu Maniu l-au condamnat la temniţă grea pe viaţă. În anul 1947 începea "noaptea totalitară comunistă", care a durat până în anul 1989.

Simbolul democraţiei româneşti interbelice sfârşea, pe data de 5 februarie 1953 în temniţa de la Sighet, trupul său fiind aruncat la groapa comună din Cimitirul Săracilor. Cavoul gol de la Bădăcin, părinţii şi fraţii îl aşteaptă acasă, pentru a se odihni în pace.

Bibliografie:

  1. Colecţia ziarului Gazeta de Duminecă pe anii 1926-1937
  2. Colecţia ziarului Patria (Cluj) pe anii 1926-1937
  3. Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional Ţărănesc, Editura Enciclopedică, Buc., 1994, p. 104-302
  4. Marin Pop, Viaţă politică în nord-vestul României (1869-1948). Partidul Naţional Român şi Naţional Ţărănesc din Sălaj, Editurile Argonaut şi Porolissum, 2007, p. 87-177

Articol citit de 4329 ori.

Alte articole