Finanţate din banii contribuabilului, fundaţiile politice din Germania şlefuiesc de peste zece ani mediul politic românesc. Cunoscători fini ai realităţilor romaneşti, foarte bine informaţi, reprezentanţii acestor fundaţii privesc cu un ochi critic politica românească.
„Fundatiile politice sint rezultatul reactiei aliatilor dupa cele doua razboaie mondiale. Motto-ul lor este educatia politica si promovarea democratiei“, explica Günter Dill, reprezentantul Fundatiei crestin-democrate Konrad Adenauer in Romania. Aflate de peste 13 ani in Romania, cele patru fundatii politice germane sustin prin proiecte, conferinte si training-uri democratizarea partidelor romanesti. Sint finantate de la bugetul de stat german, nu de catre partide, reprezentind principiile crestin-democrate, social-democrate, liberale si crestin-sociale. Nu au voie sa faca politica de partid, sa finanteze direct partidele sau sa contribuie la campanii electorale. Bugetul alocat fundatiilor se imparte, in functie de reprezentarea parlamentara, timp de mai multe mandate. Astfel, Fundatia crestin-democrata Konrad Adenauer si cea social-democrata Friedrich Ebert au cel mai mare buget, de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, in timp ce cea liberala, Friedrich Naumann, si cea crestin-sociala, Hanns Seidel, primesc in jur de 40 de milioane pe an. Celelalte doua fundatii – Heinrich Böll, apropiata verzilor, si Rosa Luxemburg, reprezentind extrema stinga – nu au reprezentanta in Romania.
Fundatia Hanns Seidel, apropiata Uniunii Crestin-Sociale, aripa bavareza a Uniunii Crestin-Democrate din Germania, a fost prima fundatie care a venit in Romania, in 1992. „Pe atunci nu prea era clar ce vor fundatiile germane in Romania, existau temeri mari – vor sa faca politica de partid, sa influenteze scena politica? S-a mers pina intr-acolo, ca a fost nevoie de un decret guvernamental special pentru ca fundatia noastra sa poata functiona“, isi aminteste Jürgen Henkel. Interesul fundatiei pentru Romania a fost promovat de un german de origine romana, Dionisie Ghermani, exilat politic inainte de 1989. Cum partea de relatie cu partidele de centru-dreapta este preluata de Fundatia Adenauer, Hanns Seidel s-a dedicat mai mult colaborarii dintre Politia romana si cea bavareza si proiectelor interministeriale. S-a implicat activ in integrarea Romaniei in NATO, iar acum colaboreaza pe proiecte de securizarea frontierelor.
Fundatiile isi impart ariile de activitate, astfel incit sa nu existe concurenta: social-democratii lucreaza cu sindicatele, cu societatea civila si cu tinerii social-democrati, crestin-democratii pun accentul pe training-uri politice, pe actiuni cu tinerii si pe profesionalizarea mass-media. Cele doua au insa si un proiect comun: un proiect privind combaterea micii coruptii in scoli. Liberalii, avind un buget destul de redus, se concentreaza doar pe colaborarea cu partenerii politici: PNL, TNL si organizatiile studentesti liberale, ne-a declarat Wolfgang Sachsenröder, reprezentantul Fundatiei Naumann.
Valentina Pop, Cotidianul, 7 Martie 2006
