Capcana de la Tamadau nu avusese efecte doar asupra "tradatorilor" Ion Mihalache, Nicolae Carandino sau Nicolae Penescu. Iuliu Maniu a fost asociat "complotului", fiind arestat chiar din sanatoriul in care domicilia. O data cu arestarea fruntasului national-taranist este scos si partidul in afara legii.

Dupa cum era firesc, liderii PNT nu se resemnasera cu rezultatele oficiale ale alegerilor din noiembrie 1947. Prin memorii si petitii catre diplomatii anglo-americani de la Bucuresti, Iuliu Maniu spera ca scrutinul se va repeta pentru a se repara falsul facut de comunisti.

Sperante catre americani. La 10 decembrie 1946, Iuliu Maniu si apropiatii sai au convocat o conferinta de presa la Bucuresti, in care au venit cu dovezi de falsificare a alegerilor. Insa diplomatii americani din Romania, in conformitate cu dispozitiile primite de la "centrala", n-au reactionat. Lipsit de sprijin, Iuliu Maniu se retrage intr-un sanatoriu din Sibiu la sfarsitul anului 1946.

Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris (10 februarie 1947), liderii comunisti au devenit si mai combativi la adresa fruntasilor democrati. Scanteia publica periodic atacuri la adresa lui Maniu, Dinu Bratianu sau Constantin Titel-Petrescu. In februarie, presa de partid a opozitiei este suspendata, sub pretextul unor afirmatii rau-voitoare asupra Tratatului de Pace. In primavara lui 1947, Maniu face ultimele apeluri disperate catre diplomatii anglo-americani. Insa dupa conferinta de la Moscova din aprilie, care consacra caderea unei "Cortine de fier" intre Est si Vest, sperantele sale se prabusesc.

Fuga de la Tamadau. Liderii PNT luasera in calcul plecarea unui grup de fruntasi in strainatate inca din toamna anului 1946. Planul concret a fost stabilit abia in mai 1947, in urma unei convorbiri dintre Maniu si Mihalache de la Dobresti (Arges). Ultimele detalii au fost puse la punct in resedinta lui Maniu din Bucuresti (sanatoriul doctorului Ion Jovin) la 13 iunie. Prin actiunile sale, liderul PNT se implicase direct in "crima" colegilor de partid, putand fi anchetat. Dupa esuarea fugii de la Tamadau (4 iulie), Iuliu Maniu a fost arestat din chiar sanatoriul unde era gazduit. Imediat, comunistii au mobilizat "masele" de muncitori care cereau pedepsirea aspra a "tradatorilor". Sub semnatura lui Gheorghiu-Dej si a lui Petru Groza, in Scanteia au fost publicate apeluri dure contra "reactionarilor".

Dizolvarea PNT. Prin arestarea conducatorilor, PNT ramanea lipsit de continut, deoarece nu avea pregatita o organizare clandestina. In primavara, cativa tineri incercasera sa constituie un resort ilegal, insa Maniu nu-si daduse acordul. In sedinta din 23 iulie, Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democratice a decis sa se treaca la dizolvarea PNT. Ulterior, in sedinta guvernului din 29 iulie, Teohari Georgescu a propus dizolvarea partidului, deoarece grupul de "conspiratori" de la Tamadau "urma sa organizeze in strainatate actiuni menite sa stirbeasca suveranitatea nationala, sa primejduiasca pacea si sa declanseze razboiul civil". Propunerea sa a fost inaintata Adunarii Deputatilor, care, sub conducerea lui Sadoveanu, s-a intrunit in aceeasi zi sa discute problema. Sedinta a elaborat o motiune prin care se stabilea ca actiunea guvernului este corecta. Astfel a fost lichidat cel mai insemnat partid politic romanesc al momentului.

Maniu, sub tirul presei. Ziarele controlate de Partidul Comunist au inceput imediat seria atacurilor la adresa PNT-ului, cerand pedepsirea aspra a liderilor sai "tradatori de tara". In Scanteia, Silviu Brucan sustinea ca: "Insemnatatea acestei dizolvari consta in faptul ca ea consfinteste un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce cauta in viata politica romaneasca si tocmai din aceasta cauza isi cauta un punct de sprijin in afara hotarelor romanesti". Sorin Toma, redactorul-sef adjunct al Scanteii, era mult mai "brutal" cu liderii PNT: "Cum ii mai rabda fata pamantului pe dusmanii acestia care se duceau sa ne caute dusmanii in strainatate?! Il rugam din inima pe tovarasul Teohari Georgescu sa-i aresteze pe toti si sa-i trimita la munca in mina, dimpreuna cu marele lor, Iuliu Maniu".

Ancheta. Dupa arestare, Maniu a fost dus la cazarma de la Malmison, din Calea Plevnei. Ancheta a inceput la 1 august 1947. Intrebarile la care a trebuit sa raspunda mai intai s-au referit la legaturile sale cu diplomatii anglo-americani si cu grupul diplomatilor romani fugiti peste granite: Grigore Gafencu, Grigore Niculescu-Buzesti, Alexandru Cretzianu, Constantin Visoianu, Viorel V. Tillea.

A fost chestionat si despre relatiile cu colaboratorii apropiati, aflati si ei in acelasi "lot". In ancheta, o parte dintre acestia s-au desolidarizat de Maniu, in special Vasile Serdici si Nicolae Penescu. Ulterior, declaratiile acestora au aparut pe paginile Scanteii, ca dovada a "demascarii" lui Maniu de insisi apropiatii sai.

PROCESUL. Iuliu Maniu a cerut sa fie aparat de avocati apropiati partidului sau: Emil Ottulescu, Constantin Veniamin, Mihai Rautu. Insa completul de judecata i-a refuzat lista, numindu-l ca aparator din serviciu pe Constantin Paraschivescu-Balaceanu. In "lotul Maniu" au fost incluse 19 persoane, din care patru au fost judecate in lipsa. Lista acuzatilor ii cuprindea pe: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino, Ilie Lazar (in boxa), Grigore Niculescu-Buzesti, Grigore Gafencu, Alexandru Cretzeanu, Constantin Visioianu (in lipsa).

Procesul era programat sa inceapa la 29 octombrie 1947, in sala de festivitati a Scolii Superioare de Razboi (astazi, Universitatea de Aparare), fiind judecat de Tribunalul Militar al Corpului II Armata. Acuzatii au fost adusi in sala de judecata fara cravata si fara sireturi la pantofi, cu exceptia lui Maniu care avea tinuta sa obisnuita, ceremoniala. Sala fusese populata cu "cetateni indignati", instruiti sa ceara pedepsirea aspra a "tradatorilor".

Faliment politic

"Insemnatatea acestei dizolvari (a PNT – n.n.) consta in faptul ca ea consfinteste un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce cauta in viata politica romaneasca si tocmai din aceasta cauza isi cauta un punct de sprijin in afara hotarelor".

Silviu Brucan

"La ocna!"

"Cum ii mai rabda fata pamantului pe dusmanii acestia care se duceau sa ne caute dusmanii in strainatate?! Il rugam din inima pe tovarasul Teohari Georgescu sa-i aresteze pe toti si sa-i trimita la munca in mina"

Sorin Toma

ILARION TIU, Jurnalul National, 29 noiembrie 2006