Fan Page Corneliu Coposu

Manuscris inedit Corneliu Coposu

Înapoi la Lucrări - Referate - Doctorate

Dsale domnului Dumitru Savu, scriitor

articol de: Corneliu Coposu

Bucuresti. Sect. 4, Aleea Somesul Cald nr. 4.Bloc O2, Scara 1, apart. 3. Cod. 75602

Raspund solicitarii Dvs. din scrisoarea trimisa la 8 Februarie 1986, cu urmatoarele precizari:

1. Publicatia "ARDEALUL" a aparut în Bucuresti la 16 Februarie 1941, sub conducerea lui Dr. Anton Ionel Mureseanu, secretar general al Asociatiei Refugiatilor si Expulzatilor Români din Ardealul de Nord (asociatie care numara în jur de 500.000 de membri). Initiativa aparitiei apartine lui Mureseanu si a fost concretizata în luna Decembrie 1940, de catre un comitet restrîns din care au facut parte Iustin Iliesiu, Corneliu Coposu, Dalea Virgil si Moldovan Petre. S-a hotarît lansarea unui manifest-program al viitoarei publicatii, care-si asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului ciopîrtit prin arbitrajul fascist de la Viena.

Manifestul a fost semnat de catre aproape toti condeierii români din Ardeal. El poarta urmatoarele semnaturi: Albani Tiron, Anderco Simion, Albu Corneliu, Berariu Dragos, Berariu Pavel, Boca Romulus, Bucnariu Teofil, Buteanu Aurel, Buzea Octavian, Codarcea Corneliu, Coposu Corneliu, Cuparescu Vasile, Coroi Emil, Dalea Virgil, Fedorca Ion, Frîncu Ion, Fersigan Romulus, Ghitiu Aurel, Iliesiu Iustin, Isaicu Lazar, Isaiu Ion, Marina Alexandru, Moldovan Hariton, Moldovan Petre, Olteanu Alexandru, Muresanu Anton Ionel, Pintea Gherasim, Popa Grigore, Petruca Ion, Pop Mihai, Popescu Laurentiu, Rebreanu Traian, Sbârcea Gheorghe, Stanca Horea, Stoica Gheorghe, Stoica Sever, Tolan Isaia, Vidican Teodor.

Întîmpinata cu mare entuziasm si unanima adeziune, aparitia "Ardealului" a atras numerosi colaboratori, care au sustinut vreme de patru ani actiunea patriotica de afirmare a drepturilor românesti asupra Transilvaniei si au militat cu devotament pentru realizarea obiectivului propus.

Numele lor se cuvine a fi consemnat în istoria româneasca a deceniului cinci: Grosanu Ion, Hagea Constantin, Popa-Zlatna Ion, Copilu-Cheatra Vasile, Netea Vasile, Savu Dumitru, Teodorescu-Faget Ion, Herescu Ion, Tepelea Gavril, Bucsa Petre, Paukerow Leonard, Bârna Vlaicu, Costea Ion, Miu-Lerca Constantin, Valea Lucian, Vlasiu Ion, Brana Nicolae, Biltiu-Dancusi Traian, Negosanu Petronela, Ghetie Coriolan, Pop Leonida, Bichis Leon, Ilea Th. Ion, Popescu Apostol Ion, Spiridon V. Ion, Motogna Atanasie, Isac Victor, Goia Ion, Oprea Donica, Popa George, Ianculescu C.D., Jales-Marian Mia, Sbârcea Gheorghe, Stanca Horea. Acestia, alaturi de nucleul redactional compus din Anton Ionel Mureseanu, Iustin Iliesiu, Corneliu Coposu, Virgil Dalea si Petre Moldovan, au sustinut cu elaboratele lor (articole, reportaje, dari de seama, stiri, gravuri, cronici) coloanele saptamînalului de mare audienta si mare tiraj, care a fost "Ardealul". Publicatia s-a bucurat de colaborarea unor scriitori consacrati ca Ghita Popp, Sever Bocu, Ion Lugosianu, Zaharia Boila, Valer Moldovan si de girul politic al unor fruntasi ca Mihai Popovici, Octavian Taslauanu, Teodor Roxin, Ionel Pop, Romulus Pop, Leon Scridon, Dumitru Nacu.

2. În aparitia "Ardealului" s-au deosebit trei faze: "Ardealul" cu aparitie saptamînala, sub directia lui Anton Ionel Mureseanu, de la 16 Februarie 1941 pîna la 8 Decembrie 1941; sub directia lui Constantin Hagea, de la 16 Decembrie 1941 pîna la 5 Aprilie 1944 si "Ardealul", cotidian, sub directia lui Anton Ionel Mureseanu, de la 8 Decembrie 194 pîna la 6 Ianuarie 1946

În decursul aparitiei sale, "Ardealul" a fost suspendat de 17 ori si a fost suprimat la 6 Ianuarie 1946. Prima suspendare de o saptamîna a fost determinata de poezia lui Herescu "Cluj" aparuta în Nr. 2 din Februarie 1941. A doua suspendare de 15 zile a fost provocata de articolul lui Coposu "Ardealul, Ardealul, Ardealul" în Aprilie 1941. Trei suspendari temporare au urmat în vara anului 1941, pentru refuzul de a respecta cenzurarea unor articole semnate de Anton Ionel Mureseanu, privind complicitatea comisiei de supraveghere germano-italiene cu autoritatile maghiare care patronau crimele comise contra populatiei române din teritoriul cedat. A 6-a suspendare a urmat dupa încercarea de a se publica doua memorii adresate de catre directorul ziarului generalului Ion Antonescu. La 8 Decembrie 1941, Mureseanu este internat în lagarul de la Tg. Jiu, în urma celui de al treilea memoriu (socotit insultator), trimis "Conducatorului" Ion Antonescu, iar "Ardealul" este pentru a saptea oara suspendat. Considerîndu-se de catre autoritatile dictatoriale prea blînda sanctiunea internarii în lagar a lui Mureseanu, se deschide împotriva lui actiune penala, în fata Tribunalului Militar Regional, si la 23 Ianuarie 1942 Anton Ionel Mureseanu este condamnat la 5 ani temnita grea pentru insulta "Conducatorului". Dupa îndelungate tratative cu organele cenzurii si ale Ministerului Propagandei Nationale, la sfîrsitul lunii Ianuarie 1942 se permite reaparitia gazetei, sub directia lui Constantin Hagea. Pîna la data de 5 Aprilie 1944, cînd a fost eliberat din închisoare Mureseanu, "Ardealul" condus de Hagea mai are parte de 9 suspendari temporare, drept sanctiune a unor note "subversive", strecurate în rubrica "Posta Redactiei", a articolului semnat de C. Coposu în Decembrie 1942 "Mos Craciun cu plete dalbe" si a articolului semnat de acelasi autor "Piangi Pagliacci" cu prilejul condamnarii, de catre socrul sau Mussolini, a Contelui Ciano, semnatarul arbitrajului de la Viena. În nr. 49/1943 al ziarului "Ardealul" apare articolul semnat de redactorul Dumitru Savu, cu titlul "La nunta de argint", scapat de vigilenta cenzurii. Seful cenzurii, col. magistrat Ullea, este aspru sanctionat, iar ziarul suspendat, fara termen.

Urmeaza interventii si conciliabule, pentru obtinerea permisiunii de reaparitie a publicatiei. Ancheta este încredintata lui Mircea Grigorescu si dupa îndelungate discutii cu o delegatie a ziarului (din care faceau parte autorul articolului incriminat, Dumitru Savu, Constantin Hagea, Corneliu Coposu, Ion Costea si Iustin Iliesiu) se obtin un referat binevoitor al lui Grigorescu si rezolutia de aprobare a lui Mihai Antonescu, pentru reaparitia ziarului "Ardealul", însotita de avertismentul verbal ca "la proxima ocazie, cînd veti mai fi surprinsi ca vîrîti tepi în curul nemtilor, veti fi suprimati!".

3. Dupa 23 August 1944, Anton Ionel Mureseanu, eliberat din închisoare, organizeaza aparitia zilnica a ziarului "Ardealul" începînd cu data 8 Decembrie 1944. Redactia ziarului este complectata cu Ion Visoianu, Ilie Paunescu, E. Giurgiuca, Ion Grosanu, iar redactor sef este numit N. Carandino. În aceste conditii, "Ardealul" zilnic apare timp de 14 luni pîna la 6 Ianuarie 1946, cînd este definitiv suprimat de catre Comisia (sovietica) de Control.

4. Pentru activitatea gazetareasca din timpul dictaturii miliare a lui Antonescu si lupta sustinuta pentru reîntregirea Transilvaniei în anteproiectul elaborat de ministrul de externe Grigore Niculescu-Buzesti sub prima guvernare prezidata de Generalul Sanatescu (Octombrie 1944), pentru înfiintarea ordinului "23 August 1944", au fost propusi pentru decorare cu respectivul ordin, în grad de "cavaler": Iustin Iliesiu, Constantin Hagea, Gavril Tepelea, Vasile Netea, Dumitru Savu, N. Carandino, V. Copilu-Cheatra, Petre Bucsa, Ion Costea, Vlaicu Bârna, Ion Popa-Zlatna, Ion Vlasiu, Traian Biltiu-Dancus si în grad de "ofiter" Ion Anton Mureseanu, Corneliu Coposu, Zaharia Boila, Aurel Buteanu - alaturi de cei care au actionat pentru realizarea lovituri de stat, în cadrul celor patru partide democratice constituite la 20 Iunie 1944 în Blocul National-Democratic.

5. Dupa interzicerea (de catre guvernul Antonescu, la indicatia Germaniei) Asociatiei "Pro Transilvania", constituita la 7 Octombrie 1940, sub presedintia lui Iuliu Maniu (avînd un comitet din care fac parte toate personalitatile proeminente ale vietii politice românesti) - printr-un act administrativ de autoritate -, s-a constituit (fara forme legale), din initiativa lui Gh. Popp, grupul "ARDEALUL". Obiectivul respectivului grup patriotic a fost initierea unei activitati propagandistice pentru mentinerea problemei Ardealului de Nord (rapit prin arbitrajul de la Viena) în fruntea preocuparilor românesti. Acest obiectiv urma sa fie realizat prin sedinte, adunari, serbari, sezatori, organizate în Capitala si în principalele asezaminte urbane din Transilvania româneasca, pentru învederarea drepturilor românesti asupra întregului teritoriu unit cu Patria-Mama prin hotarîrea Marei Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Grupul "ARDEALUL" a activat de maniera ilicita (dar tolerat de autoritati si chiar sprijinit indirect de catre anumiti factori guvernamentali), pîna la 23 August 1944. S-a constituit la 1 Februarie 1941 din: Apostol Popescu Ion, Bagiu Iosif, Berinde Ion, Bochisiu Leon, Boca-Malin Emil, Bucsa Petre, Bucur Vasile, Buteanu Aurel, Brates Verona, Ciura-Stefanescu Florica, Copilu-Cheatra Vasile, Coposu Corneliu, Costea Elisabeta, Costea Ioan, Dacian (Pulca) Ion, Danciu Dimitrie, Domocos Ion, Dragomir Nichifor, Dragos Traian, Dumitrescu Cristian, Fersigan Romulus, Groza Pompei, Ghetie Coriolan, Hagea Constantin, Hila (Puiu Cucu) Augustin, Ianculescu C.D., Ilea Th. Ion, Iliesiu Iustin, Jales Marian Mia, Marian Vale, Margineanu Aurel, Miu-Lerca Constantin, Motogna Atanasie, Munteanu Gheorghe, Mureseanu Anton Ionel, Mureseanu Georgeta, Naghiu E. Iosif, Negura Alexandru, Netea Vasile, Oprea Donica, Popa George, Popa Grigore, Popa Zlatna Ion, Popovici Georgeta, Popp Ghita, Pop Romulus, Potopin Ion, Savu Dumitru, Sfetca Petre, Spiridon I.V., George Togan, Tepelea Gavril, Valea Lucian, Zagan V.I. si Zegreanu Emil. Cu concursul celor mentionati, s-au organizat 26 de asezari cu caracter artistico-literar pe fundal patriotic, în Bucuresti si principalele orase ardelene (Aiud, Alba Iulia, Arad, Timisoara, Brasov, Lugoj, Caransebes, Blaj, Diciosînmartin, Sibiu, Turda, Fagaras, Faget, Beius). Toate sezatorile s-au bucurat de o larga participare si de o deosebita însufletire.

6. Activitatea propagandistica întreprinsa prin coloanele ziarului "Ardealul" si activitatea grupului "Ardealul" au stîrnit rezonante apreciabile în presa si în emisiunile radiofonice occidentale. Cu prilejul aparitiei articolului "La Nunta de Argint", în numarul 49 din 1943 al ziarului "Ardealul" (aparitie sanctionata cu suspendare temporara a publicatiei), respectivul articol a fost reprodus de "B.B.", iar la postul de radio "Vocea Americii" scriitorul american de origine româna Peter Neagoe a comentat pe marginea respectivului articol lupta românilor de sub ocupatie germana împotriva hitlerismului si pentru institutiile democratice si drepturile încalcate ale tarilor mici. De similare aprecieri au avut parte si alte articole, precum si activitatea oamenilor de condei grupati în asociatia "Ardealul"

Revista Tricolorul

Articol citit de 4950 ori.

Alte articole