Corneliu Coposu Fan Page

Vizionarul Coposu (Integrarea europeana, proprietatea, agricultura, monarhia) - Mihaela T. Cartis

Înapoi la A fost Corneliu Coposu primul și singurul om politic care a promovat din 1990 integrarea României în structurile NATO și UE?

(analiza de Ovidiu Nahoi)

Ideile formulate de liderul PNTCD constituie astazi fundamentul politic al Romaniei euroatlantice Au trecut 10 ani de la moartea "ultimului senior al Romaniei", cum il numea Petre Tutea. A parasit aceasta lume, dar spiritul sau dainuie in continuare, ramanand un reper moral in politica romaneasca. Dar acesta nu este un documentar despre trecut, ci despre prezent. Acum 10-15 ani, multe dintre ideile formulate de Corneliu Coposu puteau sa le para unora simple utopii politice, iar altora de-a dreptul niste incercari de destabilizare a situatiei Romaniei. Astazi, liniile politice formulate de ultimul mare lider taranist, cu vorbele sale taioase si asezate, de ardelean, constituie fundamentul unei societati care, taras-grapis, incearca sa se integreze in Europa civilizata. Peste timp, Seniorul a invins. Insa simpla constatare a acestui fapt nu poate ocoli doua intrebari deloc retorice: Unde s-ar fi aflat astazi Romania daca liderii ei din ultimii 15 ani ar fi aplicat, de la bun inceput, ideile sale? Care ar fi fost astazi mentalitatea romanului de rand daca, in primii ani de la Revolutie, nu s-ar fi orchestrat, la adresa lui Corneliu Coposu, cea mai ampla si mai murdara campanie de denigrare din cate s-au cunoscut in Romania?

Unde a castigat Seniorul

Pentru o lume de-abia iesita din comunism, obisnuita cu limbajul de lemn al activistilor de partid, intrarea in viata publica a fostilor detinuti politici, dintre care se detasa Corneliu Coposu, a constituit un adevarat soc. Putini romani au fost dispusi sa accepte de la inceput niste idei care nu mai fusesera vehiculate pana atunci in discursul public. Si totusi, cat de firesti par aceste idei acum, cand Romania este membru NATO si se pregateste sa adere la Uniunea Europeana...

Orientarea euroatlantica. La inceputul anilor `90, orientarea euroatlantica nu era o idee asumata in mod clar de intreaga clasa politica. Se vanturau idei despre „modelul suedez", despre neutralitatea Romaniei („Elvetia Estului"), ba chiar se discuta despre o posibila apartenenta la spatiul economic al CSI. O reuniune consacrata acestui subiect a avut loc la Bucuresti, in 1994. In 1991, Romania a fost singura tara fost comunista care a semnat un Tratat cu URSS, Bucurestiul angajandu-se sa nu intre in organizatii militare considerate ostile Moscovei. URSS s-a prabusit insa dupa puciul din august 1991, fara ca Tratatul sa mai poata fi ratificat. Corneliu Coposu a fost unul dintre liderii politici care au condamnat incheierea Tratatului cu URSS si care a afirmat, de la bun inceput, ideea orientarii euroatlantice a Romaniei.

Garantarea proprietatii. Socotita la un moment dat "un moft" de presedintele Iliescu, proprietatea privata si-a castigat garantarea constitutionala prin Legea fundamentala intrata in vigoare in 2003. Constitutia din 1991 vorbea doar de „ocrotirea proprietatii", formulare criticata vehement de Corneliu Coposu. De altfel, acesta a fost unul dintre principalele argumente pentru care opozitia a votat impotriva proiectului de Constitutie din 1991. Garantarea proprietatii este socotita astazi fundamentala pentru atragerea de investitii straine in Romania.

Retrocedarea proprietatilor. Corneliu Coposu s-a pronuntat intotdeauna pentru restituirea integrala a proprietatilor confiscate de regimul comunist. Ideea a fost considerata de-a dreptul destabilizatoare de gruparile apropiate lui Ion Iliescu. Acestea sustineau ca retrocedarea va genera dezordine sociala si va saraci majoritatea populatiei. Legile proprietatii - chiar daca socotite imperfecte de asociatii ale proprietarilor deposedati - au fost adoptate de majoritatea PDSR (PSD), in 2001, dupa patru ani in care partidul lui Ion Iliescu a dus o opozitie sustinuta fata de aceste acte normative. Fara legile proprietatii nu s-ar fi putut pune problema intrarii Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana.

Agricultura bazata pe fermieri. Seniorul a sustinut de la inceput retrocedarea in integrum a terenurilor agricole si incurajarea de catre stat a unei agriculturi bazate pe ferme de dimensiuni medii. Este exact politica sustinuta astazi de Uniunea Europeana, adepta a agriculturii ecologice. Programul „Fermierul", dezvoltat astazi de Ministerul Agriculturii, cu sprijin european, prevede formarea in urmatorii ani a cateva mii de ferme moderne, capabile sa atraga subventii din partea Uniunii Europene.

Problema monarhiei. Corneliu Coposu s-a declarat un ferm sustinator al revenirii Romaniei la monarhia constitutionala, considerand drept nelegitima instaurarea republicii, la 30 decembrie 1947, in plina ocupatie sovietica. Romania a ramas republica, dar Regele Mihai, zugravit de propaganda FSN drept un dusman al poporului, a revenit in tara. Ion Iliescu si Regele Mihai s-au reconciliat, in 2001. La toate manifestarile publice la care participa, Regele Mihai este astazi inconjurat cu respect de romani. Casa Regala desfasoara numeroase activitati de natura culturala, diplomatica si caritabila, constituind o prezenta importanta in viata publica din Romania. De asemenea, Regele Mihai a pledat, pe langa Casele Regale si cancelariile occidentale, pentru integrarea euroatlantica a Romaniei.

Neimplinirile Seniorului

Apelul lui Corneliu Coposu la implicarea puternica a intelectualilor in politica nu a primit raspunsul asteptat. Liderul taranist afirma ca implicarea intelectualilor va creste nivelul dezbaterii si va oferi mai multe solutii viabile pentru Romania.

A afirmat ca nu va putea exista o constiinta nationala impacata pana cand Romania nu va reveni la adevaratele hotare. Modificarea granitelor este practic imposibila. Poporul roman se va putea regasi, unit, doar in eventualitatea desfiintarii frontierelor cu Ucraina si Moldova, prin integrarea celor doua tari in Uniunea Europeana. Perspectiva este insa incerta.

Aria calomniei, cantata pe mai multe voci

Campania impotriva lui Corneliu Coposu s-a desfasurat pe doua planuri. In mediul urban, principalul vector de comunicare a fost presa favorabila FSN si lui Ion Iliescu. La sate, rolul principal le revenea activistilor locali, care le vorbeau taranilor despre "pericolul" reprezentat de "taranistii lui Caposu". Nu este de mirare ca, in campania electorala din 1990, reprezentantii PNTCD au fost agresati in multe zone rurale. Oamenii chiar credeau ca taranistii vin sa le ia pamantul!

"Mosierul". A fost acuzat ca ar detine mosii intinse pe care dorea sa le recupereze, smulgandu-le de la taranii care le cultivau. In realitate, nu a detinut pamant.

"Burghezul". A fost acuzat ca vrea sa intre in posesia unor proprietati industriale, pe care ar urma sa le inchida pentru a-i lasa pe drumuri pe muncitori.

"Dusmanul poporului". A fost acuzat ca a impuscat tarani la Rascoala din 1907, pe cand nici nu se nascuse. I s-a pus in carca represiunea de la Lupeni din 1929, desi pe atunci nu avea decat 15 ani.

"Strainul". Se lansase zvonul ca a petrecut multi ani in strainatate si ca, dupa Revolutie, „a venit cu dolari sa cumpere tara". In realitate, Corneliu Coposu nu mai parasise tara din 1938.

"Turnatorul". In martie 1994, senatorul Adrian Paunescu l-a acuzat ca a fost informator al Securitatii. Coposu nu s-a grabit niciodata sa raspunda acestor acuzatii, in schimb directorul SRI de atunci, Virgil Magureanu, a aparut in fata senatului si a dezmintit toate acuzele. El a aratat ca era vorba de declaratii obligatorii pentru fostii detinuti politici si care - in cazul lui Coposu - nu contineau informatii de natura sa aduca prejudicii vreunei persoane. Paunescu isi va cere scuze abia la moartea Seniorului.

Comentariu de Mihaela T. Cartis la articolul "Fisa de temnita a lui Coposu", 2008-07-23, Ziua

Articol citit de 3333 ori.

Alte articole