Moto:

Nationalitatea este bunul nostru cel mai de pret; intr-insa ne-am nascut, intr-insa viiem, ea ne-a crescut, intr-insa ne miscam, cantecele ei ne intaresc bucuriile si ne alina durerile; prin nationalitate vorbim cu stramosii care ne-au precedat cu mii de ani si prin ea ne vor cunoaste, peste mii de ani, stranepotii.

SIMION BARNUTIU

Ca salajean prin adoptie si statornicei de o jumatate de veac in Tara Silvaniei, mi-am facut o credinta pentru studiul istoriei acestui plai stramosesc, din care noi romanii ne tragem vesnicia.

Dintre marile personalitati salajene care ne-au marcat istoria, punand „Sigiliul Romei” pe actul de nastere al poporului nostru, ne oprim cu admiratie si iubire de neam la Simion Barnutiu, ideologul revolutiei de la 1848 din Transilvania, care „si-a devansat cu o jumatate de secol contemporanii”.

In cautarile mele, carturarul salajean – regretatul G. Marcus -, mentorul meu, m-a sfatuit sa iau legatura cu Corneliu Coposu, care prin eruditia sa, dar si prin gradul de rudenie cu Simion Barnutiu, ma poate ajute.

Sincer sa fiu, cand am aflat ca C. Coposu a fost detinut politic, „locatar” vreme de 17 ani la Jilava, Aiud, Gherla, Ramnicu-Sarac, Craiova, Galati, Cavnic si Canal, a inceput sa-mi fie teama si frica de repercusiuni si am ezitat un timp sa-i scriu. In cele din urma, asigurandu-ma de valoarea si verticalitatea morala si politica a lui Corneliu Coposu, ii scriu, fie ce-o fi!

Astfel, in vara anului 1979, cu emotie i-am scris prima scrisoare pe adresa Str. Mamulari, nr. 19, sector 3 Bucuresti, unde locuia la sora sa, singur, intrucat sotia sa Arlete Marcovici fusese ucisa in inchisoare.

In aceasta prima scrisoare, i-am scris cine sunt, ca, la recomandarea lui Gratian Marcus, il rugam sa ma ajute in problema revizionismului maghiar intre cele doua razboaie mondiale, tema ce trebuia s-o pregatesc in vederea unui simpozion stiintific organizat de Societatea de Stiinte Istorice. Eram convins ca raspunsul va dura sau n-am sa-l primesc niciodata.

Dar mare si placuta surpriza: dupa sase zile, am primit raspunsul de la Corneliu Coposu. Apoi, au urmat alte scrisori, dar toate erau cenzurate de catre organele de securitate, violarea lor era evidenta prin dezlipirea plicurilor.

Ceea ce trebuie sa remarc este faptul ca toate scrisorile pe care mi le adresa C. Coposu erau unicate, si semnate, in schimb, conferintele, prelegerile si expunerile comemorative erau in mai multe exemplare.

Istoricul Onisor mi-a marturisit care a fost ratiunea lui C. Coposu: ca securitatea sa nu poata confisca toate exemplarele si macar unul sa ramana cunoscut, scrie materialele sale in mai multe exemplare si le trimitea la mai multe persoane.

La sfarsitul lui octombrie 1979, la Zalau a fost editat volumul „Mihai Viteazul si Salajul”, la aniversarea a 375 de ani de la victoria Viteazului la Guruslau. Si pentru a ma apropia si mai mult de C. Coposu, i-am expediat cartea, pentru a-l convinge ca in Salaj se face istorie.

Punctual ca intotdeauna, C. Coposu imi raspunde apreciind continutul volumului la care au contribuit istoricii Stefan Pascu, N. Edroiu, C. Rezachievici, Paul Abrudan, Geza Kovach, Leontin Ghergaiu, Vasile Netea, Alexandru Porteanu etc.

Punctual ca intotdeauna, domnul Coposu imi raspunde, multumindu-mi pentru carte si-mi trimite un articol dactilografiat si semnat autograf cu titlul „Actualitatea lui Simion Barnutiu”.

Putina lume stie ca decretul din 1964, prin care detinutii politici erau eliberati din inchisori, nu a insemnat o adevarata libertate deplina. Ei erau urmariti in continuare si supravegheati de organele de securitate si nu de putine ori erau chemati la „raport”, pentru a da informatii despre activitatile lor zilnice.

Securitatea urmarea ca fostii detinuti de „marca” sa fie antrenati in diferite activitati publice propice supravegherii lor si „adaptarii” acestora la viata cotidiana.

Astfel, Securitatea crea conditii fostilor detinuti, cu veleitati spirituale, sa se manifeste prin conferinte, sesiuni de comunicari, comemorari si mese rotunde, toate controlate si desfasurate sub supravegherea Securitatii.

Deci nu este exclusa nici dorinta Securitatii de a-si „apropia” fostii detinuti politici si a preintampina o eventuala organizare secreta anticomunista. In aceasta situatie s-a aflat si C. Coposu care este solicitat sa tina o conferinta in cadrul „Asociatiei de Istorie Contemporana”, la Casa Oamenilor de Stiinta din Bucuresti, avand ca tema „Actualitatea lui Simion Barnutiu”.

Conferinta este tinuta la 15 mai 1979, exact cand se implinea 131 de ani de la revolutia pasoptista transilvana, in care autorul, Corneliu Coposu, dezvolta cu multa stiinta conceptiile politice, economice, filosofice si juridice ale lui Simion Barnutiu.

Pentru cunoasterea operei lui Simion Barnutiu, in viziunea lui Corneliu Coposu, redam integral textul conferinta pe care autorul n-a apucat sa-l tipareasca.

Un articol de Ion Ivănescu, iulie 28 2008, Barlogul Pntcd