Corneliu Coposu Fan Page

Cine l-a injunghiat pe Emil Georgescu? - Jurnalul, 2 februarie 2004

Înapoi la Radio Europa Liberă

Emil Georgescu a fost de mai multe ori "tinta" securistilor. Intai au incercat sa-l calce cu masina, apoi au trimis un criminal dupa el in Germania, dupa care a fost batut crunt. Ultimul atentat asupra sa a fost la diferenta de 4 ani de prima incercare de a fi omorat. Jurnalistul a fost injunghiat de 26 ori, dar si de data asta a scapat. Toate intamplarile au fost consemnate in dosarele Securitatii.

CRISTINA HURDUBAIA

Martie 1977. Conform unei note informative a Securitatii, sotia lui Georgescu a povestit unui cunoscut ca intr-o dimineata, cand masina sotilor Georgescu iesea din garaj, un alt autoturism i-a lovit din fata. Cei doi scapa nevatamati. Sotia jurnalistului era convinsa ca a fost mana comunistilor, mai ales ca primisera amenintari telefonice anonime. Emil Georgescu a avut o alta varianta a cauzelor accidentului, calificand-o drept o provocare a unor nenorociti de romani, care s-au razbunat pentru ca nu a vrut sa ii sprijine in reunificarea familiilor. De atunci, Georgescu a inceput sa traiasca permanent intr-o stare de neliniste si frica, pentru ca ar fi putut fi lichidat de catre agentura romaneasca.

Criminalul din Sibiu

La scurt timp dupa accident, un sibian, care lucra la un alt roman din Germania, a destainuit unor concetateni ca urma sa omoare trei persoane, printre care se afla si Emil Georgescu. Insa sibianul a ajuns pe mana politiei, inainte de a trece la fapte. Atunci, Georgescu a cerut protectia autoritatilor germane si dreptul de port-arma.

Batut la cerere

Unul dintre cei care il urmareau pe Emil Georgescu descrie, intr-o nota informativa a Securitatii, un al treilea incident. Pe 26 ianuarie 1981, seara, acesta a iesit sa-si plimbe cainele. Doi italieni (care erau impreuna cu cel care a semnat nota informativa la Securitate) l-au batut crunt, Georgescu alegandu-se cu multiple leziuni faciale si cu mana stanga rupta.

Injunghiat de 26 de ori

Nenorocirile nu s-au oprit nici pe departe aici. Dupa alte cateva luni, pe 28 iulie 1981, dimineata, in timp ce se ducea spre garaj, Emil Georgescu a fost intampinat de doi tineri. Unul dintre ei s-a repezit asupra lui, injunghiindu-l de 26 de ori. Barbatii au reusit sa fuga, insa sotia lui Georgescu, care a iesit la tipetele acestuia, a retinut numarul masinii. A fost anuntata politia, iar cei doi, francezi, au fost prinsi.

Tot la comanda

La procesul intentat celor doi, Georgescu a declarat ca atentatul a fost de natura politica si nu determinat de activitatea sa ilegala, asa cum se sustinea. Georgescu era convins ca cei doi au actionat la comanda Securitatii, deoarece emisiunile sale erau foarte cunoscute in Romania, dar putin pretuite de autoritati.

"Anihilarea lui Iago"

Pe nota informativa in care este descris cum a fost batut Georgescu de catre cei doi italieni, colonelul I. Tiseanu a scris urmatorul pasaj: "Situatia creata ne obliga sa folosim alte conceptii, tactici, imprejurari si mijloace pentru realizarea actiunii de anihilare a lui Iago’" (n.r. - se deduce ca "Iago" era codul folosit pentru Emil Georgescu)

C.V. Emil Georgescu

07.12.1929 - 01.02.1985

A fost procuror la Mizil si Telega intre anii 1952- 1954. Apoi a ocupat functia de procuror-sef in Bucuresti (1967-1971), dupa care a fost un an avocat. A plecat in Germania, existand banuiala ca demersul sau a fost precipitat de teama de a nu incapea pe mainile Militiei: numele sau aparea in "catastiful" lui Stefanescu-Bachus, faimosul falsificator de vinuri, condamnat la moarte. Georgescu a fost angajat al postului de radio Europa Libera din M.nchen pana in 1985, cand avea sa moara dupa o scurta suferinta.

Fostul procuror, "zugravit" de turnatori

Mihai Pelin ii dedica lui Emil Georgescu pasaje semnificative in cartea sa "Operatiunile Melita si Eterul". Departe de a fi un simpatizant al lui Georgescu, autorul il prezinta, in baza izvoarelor exploatate, drept un personaj indoielnic. Si, mai cu seama, acrediteaza ideea ca fostul procuror nu a fost nici pe de parte o victima a Securitat ii, cum se zicea pe atunci.

In vara anului 1981, Emil Georgescu a fost victima unui atentat, ai carui autori nu au fost identificati la primele cercetari. Pana la urma s-a dovedit a fi fost vorba despre o reglare de conturi generata de afacerile in care Emil Georgescu era implicat, cu totul alaturi de activitatile lui de la Europa Libera. Au fost totusi oameni care si-au pus imediat intrebarea: "Sa fi fost o actiune de pedepsire intreprinsa de Securitate? ".

"Costel" trage cu urechea. Din primele date ajunse la Bucuresti, se intelege ca majoritatea membrilor redactiei de la Munchen nu erau bantuiti de asemenea temeri. Dimpotriva, la cateva ore dupa ce evenimentul a devenit public, sursa "Costel" s-a intalnit in capitala Bavariei cu Ady Delescu, fosta secretara dactilografa la Europa Libera, iar dupa ce a revenit in tara, a raportat colonelului Stefanescu: "Mi-a relatat si despre agresiunea comisa, in dimineata respectiva, impotriva lui Emil Georgescu, lucru care produsese oarecare bucurie in cadrul colectivului de acolo, motivata de reputatia de escroc a acestui fost procuror..."

Opera unor amatori. Abia la 15 septembrie 1981, Securitatea a fost in masura sa emita un document ceva mai cuprinzator referitor la ceea ce se petrecuse in vara la Munchen: "Directorul general al postului, Ferguson, a sustinut in fata angajatilor Sectiei romane ca cele ce s-au intamplat cu Emil Georgescu sunt regretabile, dar faptul in sine nu are un substrat sau motiv de ordin politic si ca faptuitorii nu provin dintre agentii serviciilor de securitate. (...) Ferguson a aratat ca, din punct de vedere tehnic, atentatul a fost opera unor amatori".

Majoritatea angajatilor sectiei romane, inclusiv Nicolae Stroescu si Mihai Cismarescu, au impartasit aceasta varianta.

In opozitie cu opinia conducerii americane si a redactorilor Sectiei romane s-a situat Noel Bernard, care a afirmat, in mai multe randuri, ca atentatul are un substrat net politic.

Datorii la mafie? In sfarsit, intre 18 si 30 mai 1982, a calatorit in Germania Occidentala si sursa "T. Popa". La 22 mai, se intalneste cu Mihai Cismarescu, discutand indelung despre un proces in care Emil Georgescu era implicat la Paris, intr-o cauza aflata in legatura directa cu tentativa de asasinat careia ii fusese victima. Si acel proces, din pacate, nu prea curgea in favoarea fostului procuror. Un anume Layani, interogat in instanta franceza, "a declarat ca a fost constrans de o mafie din spatiul galic sa se deplaseze la Munchen, la Emil Georgescu acasa, si sa-l ameninte pe acesta ca daca nu isi plateste datoriile fata de mafia respectiva, avea de suportat consecinte".

Conflicte interne? Un document din 20 octombrie 1984, girat de semnatura maiorului Sebastian Ionescu, aprecia ca "unul dintre adversarii lui Vlad Georgescu este Emil Georgescu, determinat sa iasa la pensie la 1 ianuarie 1985". S-ar putea deduce ca Emil Georgescu aspira la conducerea Sectiei romane a Europei Libere si dupa moartea lui Noel Bernard, sapandu-l si pe urmasul acestuia. Urmarirea informativa a lui Emil Georgescu a incetat la 1 februarie 1985, cand antenele Europei Libere au facut public decesul sau. (Valentin Zaschievici)

Securistii trimit scrisori de amenintare si ilustrate porcoase

Pe 15 februarie 1981, la cateva zile de la agresiunea asupra lui Georgescu, se expediaza din Germania o scrisoare catre postul de radio Europa Libera din Munchen, scrisoare tradusa in limba germana de catre colonelul de Securitate Dorin Bogdan si scrisa de mana, cu unghiul de scriere schimbat, de catre colonelul Ion Toader. Prin aceasta, se incearca sa se induca conducerii postului de radio Europa Libera ideea ca Emil Georgescu, care are si un cabinet de avocatura, se ocupa cu afaceri ilegale si ca din aceasta cauza a fost agresat in fata casei. Iata ce contine scrisoarea: "Escrocheaza diferiti germani, pretinza nd sume enorme de bani pentru simpla promisiune ca le aduce rudele din Romania, cu ajutorul Europei Libere, iar in realitate, nu face nimic concret". Scrisoarea este semnata de un anume A. Schultzer si a fost trimisa dupa ce, intr-o alta nota informativa, se arata ca Georgescu ar fi spus unui apropiat ca "se va ocupa si de consultari comerciale pentru unele firme straine care vor sa prospecteze piata romaneasca, afirmand ca este in posesia unor acte oficiale de la Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale ale R.S.R.

Corespondentul voluntar

Gazetarul Emanuel Valeriu a fost mai bine de 20 de ani corespondent in Romania al "Europei Libere". Evident, totul s-a petrecut sub un strict anonimat, doar directorul adjunct al postului, George Cioranescu si Noel Bernard stiind identitatea misteriosului anonim care trimitea periodic corespondente foarte critice la adresa regimului. In timpul unei vizite in Germania (Valeriu, ca ziarist de sport, a avut o oarecare libertate de miscare pana in 1973, cand i s-a ridicat pasaportul) l-a cunoscut si pe Noel Bernard, directorul Europei Libere. Pe Ioana Magura o stia din timpul carierei acesteia in televiziune, iar cu Max Banus, Sorin Cunea si alti redactori ai postului se cunostea din gazetarie, lumea presei fiind mica. In cartea "Fata necunoscuta a Europei Libere", Emanuel Valeriu prezinta pe larg relatia "periculoasa " pe care a avut-o cu vocea din strainatate, dar si marea dezamagire pe care i-a produs-o Europa Libera, imediat dupa Revolut ie.

"MAKE LOVE NOT WAR"

Cornel Chiriac, cel mai iubit si cunoscut comentator de jazz al anilor Ô60, a reusit sa fuga din tara cu ajutorul unor prieteni grafologi care i-au falsificat o invitat ie. A lucrat la Europa Libera doar sase ani, fiind injunghiat la comanda Elenei Ceausescu. Cel putin asa sustin nepotul si matusa lui, singurele rude care au ramas in viata. Pe crucea sa de la Cimitirul Reinvierii din Bucuresti este scris un mesaj care-l defineste cel mai bine "Generation: Make Love Not War": "Tineri faceti dragoste nu razboi". Matusa lui Cornel Chiriac si nepotul care-i poarta numele s-au restras la Azuga. Amintirile ii emotioneaza mai ales cand rasfoiesc albumele cu fotografii si cartile despre jazz si The Beatles scrise de Cornel. "L-am cunoscut de la cinci ani. Am fost ca o a doua mama pentru el. Era un copil deosebit. In timpul liceului se ocupa numai de muzica. Isi pierdea noptile scriind. Dimineata se trezea foarte greu sa mearga la scoala", ne-a povestit matusa lui. Pasionat si de arta, dupa ce a terminat liceul, Cornel a dat la teatru. A avut ghinion si a fost respins. A intrat la Facultatea de Litere, insa muzica era viata lui. A organizat la Radio Bucuresti prima arhiva fonografica de jazz, copiind pe benzi magnetice discuri aduse din strainatate de diverse persoane.

Tot el a programat primele inregistrari in cluburi si la Festivalul National de Jazz, inceput la Ploiesti, in 1968. Popularitatea lui se datoreaza emisiunii "Metronom", difuzata la Radio Bucuresti incepand din 1967 si pana in 1969, alaturi de prietenul lui, Geo Limbasanu. "Era foarte iubit. Primea saci de scrisori din toata tara. "Metronom" era cea mai urmarita emisiune la aceea vreme. Din pacate, totul a luat sfarsit intr-o seara, cand Cornel a difuzat melodia lui The Beatles - "Back in the USSR", care a scapat de cenzor pentru ca acesta nu stia engleza. Insa a fost ascultata in emisie de cine nu trebuia si a fost interzisa in 1969. Asta a fost si motivul care l-a facut sa fuga din tara", ne-a spus nepotul lui Chiriac.

Invitatie falsificata

Plecarea lui din tara poate fi un scenariu de film. "Cu ajutorul unui prieten polonez a primit o invitatie pentru a participa la un festival din Polonia. Pe invitatia respectiva a adaugat si Austria, cu ajutorul unor prieteni grafologi. Totul a iesit ca la carte, nimeni nu si-a dat seama de fals si Cornel a primit viza. Asa a reusit sa plece, mai intai a ajuns in Austria, apoi a luat legatura cu cei de la Europa Libera. Atunci aveam zece ani si mi-a promis ca o sa ma ia si pe mine", mai povesteste Cornel Chiriac junior. Ajuns la Europa Libera, Cornel Chiriac a inceput sa faca emisiunea "Metronom", cea care a fost interzisa in Romania.

"Am crescut urmarit de Securitate"

In tara, lucrurile au inceput sa se complice pentru familia lui. Tatal, pe atunci seful ziarului local din Pitesti, a fost pensionat inainte de termen, iar telefonul familiei a fost ascultat nonstop de Securitate. "Am crescut urmarit de Securitate. Ii stiam, devenisera brusc prieteni de familie, doar- doar vor afla ceva despre Cornel. Ii simteam pe toti in ceafa", isi aminteste nepotul lui, Cornel Chiriac junior. Cea care a reusit sa-l vada in perioada cat a stat la Munchen a fost mama lui, trimisa de Securitate pentru a-l determina sa se intoarca in tara. "Matusa a stat noua luni la Munchen. I-au dat viza, dar cu conditia sa vina cu unchiul meu in tara. Era convinsa ca era ultima oara cand isi mai vedea fiul. Misiunea ei era una clara. Trebuia sa-l potoleasca pe unchiul meu. N-a reusit, dar cred ca nici n-a vrut", spune Cornel Chiriac junior.

Omorat la ordinul familiei Ceausescu

Din povestirile de atunci ale lui N.el Bernard, in seara de 4 martie 1975, Cornel a inregistrat la radio o serie de programe si pe la 7 seara a iesit in oras. Muncise mult, prega tind muzica pentru premiera mondiala a unei piese de Mrajek, pe care Vlad Mugur o pune in scena la Teatrul Municipal din Constanta. Si-a vizitat pe rand toti prietenii apropiati, a trecut printr-o serie intreaga de localuri, unele tinute de romani, locuri pe care le frecventa mai des. Nu mult inainte de miezul noptii s-a intalnit cu tanarul Mario Gropp, in varsta de 17 ani, si a baut un pahar cu vin impreuna cu el intr-un local din Schwabing, cartierul artistic al Munchen-ului. A iesit din local impreuna cu Mario Gropp aproape de miezul noptii. Dupa ora unu noaptea, o studenta care se ducea acasa l-a descoperit injunghiat in piept, zacand mort langa Mercedes- ul lui. Din portofelul lui lipseau o mie si ceva de marci, pe care le ridicase de la banca in aceeasi zi.

Vestea a socat pe toata lumea. Familia este si acum convinsa ca moartea lui Cornel Chiriac a fost comandata de Elena Ceausescu. "Eu sunt convins suta la suta. Pe vremea aceea se zvonea ca pentru asasinarea lui Cornel si a lui N.el Bernard, Elena Ceausescu ar fi dat un milion de dolari ", adauga nepotul realizatorului de la Europa Libera. Cadavrul lui Conel Chiriac a fost incinerat la Munchen si cenusa, adusa in tara de mama lui. "Nici la inmormantarea care a avut loc la Cimitirul Reinvierii nu am avut parte de liniste. Ii vedeam pe securis ti cum ne-au urmarit pana la groapa. Le era frica sa nu se intample ceva", isi aminteste matusa lui Cornel Chiriac.

Pana acum toate lucrurile personale au fost pastrate de Linda, prietena lui, care mai vine din cand in cand in tara. "Am fost chemat de ea in Germania sa iau discurile, benzile, aparatura pe care o mai are de la unchiul meu. Am inteles ca este si un filmulet cu el", adauga Cornel Chiriac junior. Cartile scrise despre jazz si The Beatles, casetele cu emisiunile inregistrate, desenele ciudate din jurnalele sale sunt singurele care-l definesc cu adevarat pe Cornel Chiriac.

C.V. Cornel Chiriac

6.05.1942 - 5.03.1975

S-a nascut in comuna Uspenka din Basarabia. A facut liceul in Pitesti. In 1966 a absolvit Facultatea de Litere din Bucuresti. In anii ‘60 a ramas ilegal in strainatate, devenind animatorul cunoscutei emisiuni "Metronom" a postului de radio Europa Libera. A incetat din viata la 5 martie 1975, asasinat, in conditii neelucidate, la Munchen. Ramasitele pamantesti ale lui Cornel Chiriac au fost reinhumate in Cimitirul "Reinvierea" din Bucures

MEMORIA

"A simtit nevoia sa-si reverse naduful"

"La inceput, Cornel a simtit nevoia sa-si reverse naduful si s-a rafuit cu cei care nu-l lasasera sa-si faca meseria la el acasa, care il silisera s-o apuce pe drumul pribegiei. N-ar fi trebuit sa-l las s-o faca. Dar nu am vrut sa aiba impresia ca a fugit de o cenzura ca sa dea de o alta cenzura aici, la Munchen."

Noel Bernard

"Se spunea ca a fost antisemit"

"Dupa moartea lui, au aparut tot felul de zvonuri raspa ndite de Securitatea din Romania. Se spunea despre Cornel ca fusese antisemit si, mai mult chiar, ca era colaborator al Securitatii. Atunci, Noel Bernard, directorul nostru, a spus ca daca fusese trimis de cei de la "Secu’", sa ne mai trimita si alti oameni atat de valorosi, ca avem nevoie."

Andrei Voiculescu

"A fost banuit ca ar fi homosexual"

"Cornel a fost un nebun. Cand a venit aici, eu am fost pus sa-l primesc, sa-l vad cum este. Si l-am dus intr-un club de jazz. Era un patimas si isi varsa la microfon oful pe regimul de acasa. L-am luat deoparte si i-am spus: "Cornele, lasa-ne pe noi sa ne ocupam de politica". Raspunsul lui a fost clar: "Nu pot. Ii urasc prea mult". (...) S-a spus despre el ca a fost homosexual. Securistii au profitat de faptul ca era un singuratic."

Sorin Cunea "A avut probleme cu autoritatile"

"S-a intamplat de multe ori ca, in urma unor acte necugetate, Cornel sa aiba asemenea probleme cu autoritatile germane si cu conducerea americana a Europei Libere, incat sa fie pe punctul de a fi dat afara din Germania si din radio."

Ioana Magura Bernard

Cristina Hurdubaia, 2 februarie 2004, Jurnalul.ro

Articol citit de 3606 ori.

Alte articole