Unirea Basarabiei cu România avea loc la 27 martie 1918, în contextul în care în tot fostul Imperiu Ţarist aveau loc amplele mişcări revoluţionare bolşevice. Basarabenii văzuseră, în miezul acestui tumult revoluţionar, oportunitatea de a se rupe de un imperiu în care fuseseră înglobaţi fără voie la 1812 şi de a-şi făuri o soartă comună cu a românilor de peste Prut. Şi asta în ciuda faptului că Regatul României însuşi trecea printr-o perioadă dificilă (Primul Război Mondial îşi aflase un “teatru de luptă” pe pământul românesc care, în primăvară, în loc să fie desţelenit de fierul plugului, era “muşcat” de obuze, schije şi gloanţe)... Pe 27 martie 1918, Hotărârea Sfatului Ţării din Basarabia consfinţea unirea “de azi înainte şi pentru totdeauna cu mama ei România”. Şi nimeni şi nimic nu ar fi trebuit să rupă această vrere a poporului român, de pe cele două maluri ale Prutului...

Dar... istoria răstoarnă (uneori nemeritat) voia popoarelor, iar Basarabia s-a mai rupt o dată de trupul “mamei ei România”. Pentru câtă vreme?... Poate că nu-i timpul şi nu-i locul de răspuns aici. Însă, fiindcă astăzi se împlinesc 95 de ani de la unirea de-atunci, din acel martie 1918, l-am rugat pe prof. univ. dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, să ne spună care sunt dimensiunile aniversării de astăzi. “Pentru început, aş vrea să subliniez că, în 1990, cea dintâi aniversare de după Revoluţie a Unirii Basarabiei cu Ţara a fost organizată de Liga Culturală Română, în colaborare cu Asociaţia Pro-Basarabia şi Bucovina. Evenimentul a avut loc la Ateneul Român, prilej cu care s-a sfinţit Monumentul Eminescu, operă a maestrului G.D. Anghel. Era o epocă în care nu aveam legături diplomatice cu RSS Moldovenească. În martie 1990, evenimentul a adus la Bucureşti, pentru prima oară după dramaticul rapt al pământului Sfintei Basarabii, numeroşi intelectuali, poeţi şi scriitori aflaţi în linia întâi a mişcării de redeşteptare a conştiinţei de neam a românilor de peste Prut. În acest an, cu prilejul împlinirii a 95 de ani de când prin Hotărârea Sfatului Ţării din Basarabia se consfinţea unirea «de azi înainte şi pentru totdeauna cu mama ei România» erau preconizate manifestări de amploare la Chişinău, dar căderea Guvernului şi situaţia politică din Republica Moldova face imposibilă desfăşurarea acestora; totuşi, organizaţii civice şi nonguvernamentale au intenţia organizării unor acţiuni, dar care nu vor avea acea meritată strălucire, pentru că perspectivele celui de-al doilea stat românesc sunt sumbre, ratând practic apropierea de Europa, atât de mult aşteptată de către forţele democratice şi îndepărtându-se, în chiar ceasul aniversării Unirii, de filonul românesc, făcând un pas înapoi, în epoca lui Voronin.”

Concert Enescu, la Chişinău

Trebuie să remarcăm, în acest context, faptul că, la Chişinău, Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu", Ambasada României în Republica Moldova şi IPNA Compania Publică "Teleradio-Moldova" organizează un concert extraordinar Enescu, pe data de 27 martie 2013, cu ocazia împlinirii a 95 de ani de când orchestra condusă de maestrul Enescu a evoluat pentru prima dată la Chişinău, eveniment care a coincis cu ziua în care Sfatul Ţării de la Chişinău a votat Unirea Basarabiei cu Regatul României (după cum consemnează RADOR). Concertul va fi susţinut de reputata violoncelistă Laura Buruiană şi de Orchestra Naţională de Cameră condusă de maestrul Cristian Florea şi va avea loc la Sala cu Orgă astăzi, 27 martie 2013, la ora 18:00. Intrarea este liberă. în program sunt creaţii semnate de George Enescu - "Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră simfonică" şi "Intermezzo pentru corzi", Béla Bartók - "Divertisment pentru corzi". Piesele prezentate în concert vor putea fi ascultate şi de pe CD-ul care va fi înregistrat cu aceeaşi ocazie.

Aniversarea Unirii Basarabiei, în ţară

De la Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni aflăm care este, astăzi, programul manifestărilor aniversare. La Piteşti, în virtutea unei tradiţii – va avea loc cea de a XIX-a ediţie a manifestărilor –, Consiliul Judeţean Argeş, Primăria Municipiului şi Fundaţia Culturală Doina şi Ion Aldea Teodorovici, în colaborare cu Liga Culturală, Platforma Civică 2012 şi alte organizaţii, vor aniversa Unirea Basarabiei, vor evoca personalităţile celor doi mari interpreţi, atât de dramatic şi de devreme dispăruţi, dar şi pe Grigore Vieru, poetul iubit pe aceste meleaguri ca şi în alte colţuri de ţară, în memoria celor trei, dar şi a eroilor martiri căzuţi pentru eliberarea teritoriilor străbune fiind ridicat un monument.Vor avea loc evocări, lansări de carte şi un spectacol aniversar, la Teatrul de estradă Alexandru Davila.

Filiala Moldova a Ligii Culturale – preşedinte acad. C. Gh. Marinescu şi Universitatea Apollonia din Iaşi vor organiza un simpozion dedicat aniversării Unirii din 1918, prilej cu care vor fi invitaţi toţi studenţii basarabeni care studiază la Iaşi, cadre universitare din R. Moldova şi va fi lansată o moţiune de sprijinire a elevilor transnistreni care sunt împiedicaţi să studieze în limba maternă şi a elevilor români din Covasna şi Harghita.

Tudor Cires, 27 martie 2013, Jurnalul