Am avut privilegiul de a face parte din juriul Fundatiei Corneliu Coposu la concursul de eseuri pe care aceasta l-a lansat pe tema personalitatii Seniorului. Concursul a fost destinat elevilor din clasele VIII-XIII, care marturisesc ca nu stiau nimic nu doar despre Coposu, ci chiar despre comunism. Aceasta generatie se dovedeste - o data in plus - a fi una pe cont propriu. Am intalnit deseori, in lucrari, macar o fraza memorabila, o imagine emotionanta, o idee scanteietoare. Iata cateva dintre ele:
"In mirifica zi de 20 mai 1914 Dumnezeu a daruit poporului roman dovada faptului ca il iubeste"; "...profesorul pe care orice copil si l-ar fi dorit la catedra si parintele pe care orice adult si l-ar fi dorit" (Vladucu Alexandru Spiridon).
"Nu cred ca l-au durut anii de inchisoare, si nici cei de izolare totala, cum l-a durut acea indiferenta manifestata de parintii nostri in zilele de dupa 1989"; "Astazi, multe din castigurile democratiei le datoram generatiei lui Corneliu Coposu. Personal, multumesc, Domnule Coposu, ca in locul pe care mi l-ar fi asigurat partidul, pot avea un viitor pe care sa mi-l aleg eu; in locul unei tinere uteciste, viitoare comunista, prefer sa fiu o tanara intr-o lume inca nesigura, dar libera, o lume in care sa ma exprim liber, sa port blugi si nu uniforma bleumarin, sa fiu o individualitate intr-o diversitate si nu o . Societatea romaneasca este inca sub sechestrul regimului apus; inca urmarile sunt destul de vizibile, iar oameni precum Corneliu Coposu nu mai sunt pentru a ne trezi constiintele. Inca tenebroasele umbre ale trecutului ameninta prezentul" (Viorela Proca).
"Da, eu adolescenta de 17 ani si un pic, care am cunoscut comunismul indirect si care am considerat ca nu am nici un drept sa-l judec, m-am hotarat acum sa cunosc acest regim prin intermediul acestui concurs. Initial, l-am privit ca pe o curiozitate, mai apoi a devenit o provocare. Despre Corneliu Coposu nu stiam mai nimic. Despre comunism stiam cate ceva de la parintii mei, dar mai ales de la bunici. Unele dintre povesti mi se parusera fantezii ale bunicilor, neputand sa-mi imaginez asa ceva: ratie de paine, carne, ulei". "Nu stiu daca ridicarea unor statui, sau numirea unor strazi raspunde dorului de Seniorul Coposu; cu el a disparut o lume care s-a ghidat dupa alte valori"; "Ma sperie gandul ca fac parte dintr-o generatie de tranzitie, dar sunt constienta ca este un sacrificiu prea mic, in comparatie cu cel facut de generatia Coposu" (Ioana Gusatu).
tczarojanu@yahoo.com
Tudor Călin Zarojanu, 20.06.2008, Ziarul Financiar
