Mihai Retegan
Povestea unei trădări
Editura RAO
O lucrare ce se bazează în exclusivitate pe documente din arhivele britanice, majoritatea acestora văzând lumina tiparului pentru prima oară în România şi dezvăluind aspecte mai puţin relevate până acum în istoriografie. Documentele în cauză pun în evidenţă îndeosebi nivelul la care ajunseseră britanicii în arta mistificării. Cartea devoalează politica Regatului Unit faţă de România în anii celui de-al doilea război mondial.
Scris într-un stil neobişnuit pentru o carte de istorie, volumul "Povestea unei trădări" focalizează procesul decizional la nivelul serviciilor de informaţii britanice, relaţiile acestora cu organismele similare ale Uniunii Sovietice, opiniile cercurilor conducătoare britanice, americane şi sovietice despre organizarea postbelică a Europei Centrale şi de Răsărit. Pe de altă parte, documentele cuprinse în volum oferă date noi despre reţeaua spionajului britanic şi despre unele dintre acţiunile pe care "Special Operations Executive" le-a montat în România.
În această ordine de idei este de remarcat relaţia directă dintre misiunea Autonomus şi vastul plan de înşelare a germanilor pe care maeştrii manipulărilor, britanicii, l-au elaborat pentru a ascunde locul viitoarei debarcări în Franţa. Fireşte, în centrul nostru de insteres se află poziţia faţă de România, pe care britanicii o socoteau o cauză pierdută, fără să spună asta, ba, dimpotrivă, încurajându-i pe români să creadă că armatele Aliaţilor vor participa la eliberarea ţării lor de sub ocupaţia germană. Asta în timp ce la nivele foarte înalte se decisese cu totul altceva, anume lăsarea României în sfera sovietică. Principalul trădat în toate aceste acţiuni a fost Iuliu Maniu. Mihai Retegan îşi încheie lucrarea cu un paragraf semnificativ: "Informaţia înseamnă putere. Iar istoricul nu-şi poate reprima tentaţia de a se întreba, retoric, desigur, ce s-ar fi întâmplat dacă informaţiile conţinute în unele dintre documentele prezentate în acest volum ar fi ajuns cu adevărat la dispoziţia factorilor decizionali români sau/şi a conducătorilor opoziţiei. Ar mai fi avut loc lovitura de stat de la 23 august?"
Stelian Turlea, 13 ianuarie 2011, Ziarul Financiar
