Arlette Coposu, Niculina Mihalache, Elena Brătianu, Mara Lazăr sunt o parte dintre intelectualele fine şi rasate care la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50 au căzut victime ale teribilului sistem concentraţionar din România comunistă. Singura lor vină: au întemeiat familii alături de politicieni ai vremii, care la rândul lor au fost închişi, torturaţi sau chiar şi-au găsit sfârşitul în închisori. În afara închisorilor mixte, sistemul opresiv din România sfârşitului anilor ’40-începutul anilor ’50 a înfiinţat locuri de detenţie exclusiv pentru femei. Mislea, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni şi Arad au fost purgatoriu pentru aproape 4.000 de femei, dintre care 86% nu aveau nicio apartenenţă politică. Şi în Dobrogea a existat un lagăr destinat exclusiv femeilor, care a fost numit, cinic, după numele ilustrului inginer Anghel Saligny, care a proiectat Podul de la Cernavodă. 13 iunie 1950, dimineaţa. La poarta casei familiei Coposu din Bucureşti apar trei bărbaţi. Deschid uşa cu violenţă şi întreabă: „Unde-i individa?“. „Care individă?“, îi întreabă mama lui Corneliu Coposu. „Nora dumneata!“ Au înşfăcat-o pe Arlette Coposu şi au plecat, nu înainte de a-i pune pe cei prezenţi în casă să semneze un angajament că nu vor spune nimănui despre faptul că tânăra a fost ridicată. Unde au dus-o? Pentru ce? Familia nu a aflat nimic. Doar disperare. Flavia Coposu (93 de ani), sora cea mare a Seniorului, nu a găsit nici acum răspunsuri la întrebările care au frământat familia sa, atât de greu încercată, timp de jumătate de secol. „Eu nu eram acasă, eram la Constanţa, iar sora mea care era farmacistă era undeva în provincie. Nu am aflat nimic de Arlette timp de 14 ani: nici unde a fost dusă, nici pentru ce. Nu a avut voie să primească pachet, medicamente sau vizite“, spune, cu revoltă, după atâta amar de ani, cumnata tinerei care şi-a petrecut tinereţea în închisorile comuniste. 70 de persoane în boxa acuzaţilor Arlette Coposu a fost judecată într-un simulacru de proces, fiind acuzată de spionaj în favoarea Franţei şi a fost condamnată la 20 de ani de muncă silnică şi confiscarea totală a averii pentru complicitate la „crimă de înaltă trădare“. Tânăra frecventa Biblioteca franceză, care iniţial a avut sediul la şosea, apoi s-a mutat pe Bulevardul Dacia, pentru a împrumuta cărţi. „Vorbind perfect franceza, pentru că asta era limba ei maternă, a intrat în relaţii cu custodele de acolo. Dar nu ştim dacă ea a fost arestată pentru acest lucru sau pentru că era soţia lui Cornel“, spune Flavia Coposu. Procesul, în care în boxa acuzaţilor se aflau nu mai puţin de 70 de persoane, s-a judecat în spatele uşilor închise, povesteşte Flavia Coposu. „Nu ne-am putut nici măcar apropia de Tribunal. Mai târziu, am aflat de la avocata din oficiu că erau acolo de toate naţiile şi toate categoriile: de la popi şi călugăriţe, la instructoare de la şcolile franceze. Condamnaţii nu se cunoşteau unii cu alţii, însă toţi au fost acuzaţi că au vrut să dărâme ordinea socialistă“, spune Flavia Coposu. S-a presupus, spune ea, că lista cu acuzaţii a venit direct din Franţa, în spatele procesului fiind serviciile de spionaj. „Acuma, cine ştie dacă a fost sau nu spionaj ori trădare... Era perioada în care Franţa începuse să se comunizeze şi se pare că lua bani mulţi de la ruşi ca să facă fel de fel de diversiuni“, dezvăluie una dintre variantele care s-au vehiculat în epocă cu privire la cauzele care au declanşat procesul. Indiferent care a fost scenariul, cert este că tânăra Arlette a cunoscut, pe rând, oroarea din temniţele Malmaison, Jilava, Văcăreşti, Mislea, Miercurea Ciuc şi Oradea. În acelaşi proces a fost arestată şi sora lui Arlette Coposu, France Marcovici, care era funcţionară la Legaţia Franţei la Bucureşti. A fost acuzată, în urma unui proces fabricat, de spionaj în favoarea Franţei şi ulterior condamnată la 25 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii pentru „crimă de înaltă trădare“. France a fost iniţial închisă la Jilava, apoi la Mislea şi Miercurea Ciuc. La 27 aprilie 1957, a fost transferată la spitalul penitenciar Văcăreşti. Un an mai târziu a murit în urma unei intervenţii chirurgicale. Citeste mai mult: adev.ro/po41bq