Corneliu Coposu Fan Page

Conferinţa de presă a P.N.Ţ.-c.d.: "Democraţia se cucereşte, nu se cerşeşte" - 26 mai 1990

Înapoi la Ziare din 1990

Conferinţa de presă a P.N.Ţ.-c.d.: "Democraţia se cucereşte, nu se cerşeşte"

Conferinţa de presă a P.N.Ţ.-c.d.: "Democraţia se cucereşte, nu se cerşeşte"

Sîmbătă 26 mai 1990

Joi, 24 mai 1990, orele 12,30 a avut loc la Hotel Bucureşti prima conferinţă de presă a Partidului Naţional Ţărănesc-creştin şi democrat după scrutinul electoral de la 20 mai a.c.

Prezidată de domnul Corneliu Coposu, preşedintele P.N.Ţ.-c.d. şi bucurindu-se de participarea domnului Ion Raţiu, candidatul nostru la funcţia de Preşedinte, conferinţa a avut o masivă audienţă, din partea observatorilor şi jurnaliştilor, români şi străini prezenţi în România pentru su pravegherea alegerilor. Ea a constituit prima instanţă care a analizat şi judecat procesul electoral, recent încheiat la noi, atît în sine cît şi în perspectiva poziţiei României faţă de Europa de azi şi de mîine. Din partea P.N.Ţ.-c.d. au mai fost prezenţi Ion Diaconescu, Ioan Lup, Liviu Petrina, Paul Lăzărescu.

Cuvintul de deschidere l-a avut dl. Corneliu Coposu care a prezentat succint contextul pseudo-democratic care a dominat peisajul politic românesc după miracolul din decembrie, umbrind lumina care se întrezărise atunci, barînd drumul firesc al poporului nostru spre un meritat destin desprins de sub imperiul totalitarismului.

Cît priveşte strict desfăşurarea campaniei electorale, s-a arătat că aceasta a fost profund viciată prin:

Nerespectarea articolelor 50, 51 din legea electorală :

  • Împiedicarea reprezentanţilor partidelor de a-şi face cunoscute ideile.
  • Organizarea de contramanifestaţii.
  • Împiedicarea accesului la mijloacele mass-media.
  • Deformarea premediată a principiilor expuse în platformele partidelor, în scopul creării unui curent de opinie ostil.

F.S.N., mai mult decît propaganda propriilor sale opţiuni, a dus o campanie vizînd denaturarea şi defăimarea ideilor şi opţiunilor partidelor istorice. Toate acestea au avut ca rezultat timorarea eletoratului.

Nerespectarea art. 24 din legea electorală : "Afişarea listelor electorale se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice şi în mod vizibil". Listele au fost afişate doar cu 5 zile înainte.

Domnia sa a declarat : "Deţinem dovezi, mărturii, casete video pentru numeroase iregularităţi comise — pe care le grupăm în următoarele categorii."

1. Iregularităţi comise în legătură cu alcătuirea listelor de alegători (art. 23 din legea electorală).

2. Iregularităţi comise în legătură cu constituirea comisiilor electorale (art. 26 din legea electorală).

3. Iregularităţi comise în legătură cu principiul votului secret (art. 88, 92 din legea electorală).

Membrii ai comisiei, care votează in locul alegătorilor.

4. Iregularităţi comise în legătură cu buletinele de vot.

  • distribuirea de buletine peste numărul legal (art. 5 din legea electorală),
  • buletine de vot fără ştampilă de control,
  • buletine de vot gata ştampilate (votate),
  • buletine de vot cu vicii formale (art. 90 din legea electorală),

5. Iregularităţi în legătură cu urnele.

6. Iregularităţi în legătură cu evidenţa electorilor.

  • revendicarea datelor de pe buletinele de identitate,
  • votarea în alte localităţi, fără prezentarea adeverinţelor (art. 26 din legea electorală),
  • votarea la mai multe secţii,
  • neaplicarea ştampilei (sau aplicarea de la un anumit moment) pe buletinul de identitate,

7. Influenţarea şi exercitarea de presiuni asupra alegătorului (art. 87 din legea electorală).

Permiterea pătrunderii în sala de vot a unui număr mai mare de alegători decît numărul cabinelor (art. 58, 62 din legea electorală).

Ameninţarea şi izgonirea reprezentanţilor partidelor (art. 8 din legea electorală).

Sabotarea procesului de votare (art. 84, 87 din legea electorală).

8. Incidente diverse.

9. Refuzarea contestaţiilor (art. 6? din legea electorală).

10. Încălcarea limitei de timp a exercitării votului — ora 23,00 (art. 57, 64 din legea electorală).

11. Stabilirea rezultatelor votării fără alţi reprezentanţi ai partidelor decît cei ai F.S.N.

Exemplificările s-au făcut pe cazuri concrete, pe baza multiplelor declaraţii primite de la observatori, delegaţi P.N.Ţ.-c.d., ziarişti, cetăţeni ca şi a imaginilor surprinse pe peliculă.

Cum pot cei 600 000 membri înscrişi în P.N.Ţ.-c.d. să considere cinstit un rezultat care consemnează doar 300.000 voturi pentru partid. Sau cum pot cei peste 6 000 000 de semnatari de la Timişoara să se regăsească în cele circa 2 000 000 de voturi împotriva domnului Iliescu ? Amindouă constatările duc la concluzia clară a unui fals grosolan.

Dezvăluiri suplimentare s-au făcut vizînd organizarea centrelor de votare în marile aglomeraţii urbane unde o aceeaşi şcoală, de exemplu, găzduia simultan două secţii de votare, una cu peste 5 000 de alegători şi o a doua cu doar 700—1 000. Această situaţie n-a fost o excepţie, această organizare a constituit o practică sistematică. Privind mai îndeaproape s-a evidenţiat faptul că listele de alegători circulau între cele două secţii. Erorile corectate din mers pe unele liste, la secţiafoarte aglomerată, nu s-au regăsit sau raportat ca atare în final, lăsînd loc posibilităţii de a fi exploatate în secţia vecină şi deci, fraudei electorale. Aici este misterul, de ce, după reclamarea prezentei unei persoane decedate, de exemplu, şi radierea ei din listă, un alt vecin, sosit ulterior la votare, o regăsea iar prezentă — votul, acesteia figura probabil deja in urna secţiei altăturate.

Aşa cum a mai declarat, P.N.Ţ.-c.d. contestă legalitatea, onestitatea şi valabilitatea acestor alegeri.

Argumentarea solidă adusă suplimentar de prezentarea domnului Ion Diaconescu a convins reprezentanţii presei de manipularea care, după ce a viciat climatul preelectoral şi-a spus cuvîntul şi asupra alegerilor. Nu numai că nici o reuniune a P.N.Ţ.-c.d. nu a mai putut avea loc fără a fi agresată sau împiedicată, dar au avut loc atacuri de mare violenţă asupra candidaţilor la preşedinţie şi a d-lui Coposu, toate acestea făcînd imposibilă desfăşurarea unei campanii electorale cît de cît corespunzătoare. În această situaţie P.N.Ţ.-c.d. a tras concluzia logică, propunînd celorlalte formaţiuni din opoziţie retragerea în bloc din alegeri, dar propunerea neîntrunind consensul general — Partidul Naţional Liberal nu a fost de acord — a fost pus în situaţia de a participa totuşi la nişte alegeri viciate hotărîtor de la început.

Întrebat, asupra strategiei de urmat în viitor, domnul Corneliu Coposu a răspuns că, în condiţiile actuale, nu întrevede posibilitatea unei colaborări cu F.S.N.

Domnul Ion Lup a făcut o paralelă cu situaţia P.N.Ţ. din 1946 şi şi-a exprimat uluirea în faţa similitudinilor, "cu atît mai mult cu cît acum nu mai există tancurile ruseşti pe bulevarde."

0 întrebare interesantă a fost adresată domnului Ion Raţiu :
"De ce marile puteri s-au grăbit să recunoască alegerile, în timp ce numeroşi observatori şi grupări neguvernamentale au stat încă în dubiu dacă să o facă ?"

Răspunsul s-a tradus tot printr-o întrebare : "Mă întreb şi eu, oare de ce ?", care sublinia faptul că, de multe ori in politică, nu adevărul ci interesele contează. De ce nu sprijină S.U.A. pe lituanieni ? ! !

Viitorul României stă sub semnul luptei propriului său popor pentru alt destin.

Aşa cum sublinia domnul Ion Raţiu, democraţia nu se cerşeşte ! Ea trebuie cucerită !

Articol citit de 3897 ori.

Alte articole