Corneliu Coposu Fan Page

Cicerone Ionițoiu: vocea suferinței românești

Înapoi la Comunism autohton

sursa: revista22.ro, de Dinu G. Ionescu

La 25 ianuarie a încetat din viață Cicerone Ionițoiu.

Ce a fost și ce a făcut acest om este greu de spus în câteva cuvinte. Opera lui a fost atât de mare, încât în fața ei rămâi uimit de admirație. Reușind să plece din țară, într-o epocă de barbară opresiune comunistă, el s-a consacrat total în a o de­masca, în a arăta Apusului toată gro­zăvia acelor timpuri întunecate.

Nu cunosc om care să fi făcut atât de mult pentru acest scop, neprecupețind nici timp, nici energie, nici puținele mijloace materiale pe care le-a avut la dispoziție. Cu o extraordinară tenacitate, pe care a pă­­s­trat-o până în ultima clipă, a scris, operă după operă, arătând atât figuri lu­minoase de eroi chinuiți sau chiar asa­si­nați în tem­nițe, cât și pe odioșii lor tor­ționari. Ajutat de o prodigioasă memorie, știa mii de nu­me, cunoscând, pentru fie­care, locul și da­ta detenției. A dat o deo­se­bită atenție vie­ții acelui mare fruntaș al vieții noastre politice care a fost Iuliu Maniu, arătând cursa perfidă care i s-a în­tins și modul infam în care acest erou na­țional și-a sfâr­șit zilele în temnița de la Si­ghet.

Sunt greu de citat toate titlurile lucrărilor lui Cicerone Ionițoiu. Vom spicui unele din­tre ele, fiind departe de a reda în­trea­ga lor listă: Morminte fără cruci; Per­se­cuția bisericii din România sub dic­ta­tura co­munistă; Comunismul, o mașină in­fer­nală: criminali, schingiuitori, co­la­bo­ra­ționiști; Rezistența armată an­ti­co­mu­nis­tă din munții României, 1946-1958; Car­tea de aur a rezistenței românești îm­potriva comunismului (mai multe edi­ții), Înscenarea Tămădău, 14 iulie 1947; Mar­tirii neamului de la revoluţia din de­cem­brie 1989 etc. Apoi, în zeci de vo­lume, dic­ționarul Victimele terorii co­mu­niste, cu zeci de mii de nume. Până aproa­pe de sfârșit nu a încetat să publice, ultima sa lucrare fiind Figuri de legendă, o zgu­dui­toare evocare a 23 de eroi care și-au dat viața în luptă cu teroarea co­mu­nistă.

Am avut privilegiul de a-l cunoaște și de a-i putea aprecia calitățile: delicatețe, no­blețe sufletească și, mai ales, fierbinte pa­triotism.

Ne înclinăm cu smerenie la mormântul acestui om, cel mai neobosit luptător al exi­lului românesc în expunerea celei mai negre pagini din istoria noastră. Amintirea sa va dăinui mereu vie, prin tot ce a scris.

Articol citit de 926 ori.

Alte articole