Fan Page Corneliu Coposu

22 de ani fără Corneliu Coposu.

Înapoi la 2017

22 de ani fără Corneliu Coposu. Colecţie de documente şi scrisori despre Senior şi legăturile lui cu exilul românesc

În urmă cu 22 de ani, în 11 noiembrie 1995, Corneliu Coposu, cel care a fost considerat lider al dreptei româneşti, murea la Spitalul Universitar Bucureşti. Istoricul sălăjean Marin Pop îi dedică un al cincilea volum, ce a văzut recent lumina tiparului, şi care propune o temă mai puţin abordată de către istoriografia românească: exilul românesc.

La 22 de ani de la moartea Corneliu Coposu, istoricul sălăjean Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cunoscut pentru preocuparea sa în reabilitarea numelui celui care a devenit un simbol al rezistenţei anticomuniste, a pregătit un nou volum dedicat activităţii marelui ţărănist. Intitulată "Corneliu Coposu şi exilul românesc sub lupa securităţii - documente şi corespondenţă", cartea îşi propune să introducă în circuitul ştiinţific, informaţii inedite referitoare la legăturile lui Coposu cu exilul românesc, aflate în permanenţă sub supravegherea strictă a Securităţii Statului din România.

Volumul este fundamentat pe informaţiile pe care istoricul le-a studiat în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, respectiv cele 38 de volume ale Dosarului de Urmărire Informativă, dar şi unele dosare din Fondul Documentar, care fac referire la legăturile lui Coposu cu exilul românesc. "Propaganda oficială comunistă i-a înfierat pe cei care au părăsit ţara, deoarece, odată ajunşi în lumea liberă, în Occident, îşi exprimau convingerile democratice, spunând adevărul despre ceea ce se întâmpla dincoace de Cortina de Fier, în România comunistă, unde statul totalitar nu respecta cele mai elementare drepturi ale cetăţenilor. Din păcate, propaganda comunistă a reuşit să creeze o imagine negativă a celor care au fost nevoiţi să părăsească ţara în acei ani, imagine care s-a impregnat profund în conştiinţa românilor rămaşi în ţară", susţine autorul, dând ca exemplu campania electorală din anul 1990, când au apărut sloganuri cu mesajul că cei plecaţi nu au mâncat salam cu soia, asemeni celor rămaşi în ţară, şi au trăit în huzur. "Realitatea este, însă, cu totul alta, motiv pentru care am făcut o cercetare a acestei teme vaste, având ca studiu de caz legăturile marelui om politic sălăjean, Corneliu Coposu, cu exilul românesc", mai spune Pop.

Corespondenţă cu românii din exil

Potrivit spuselor sale, Seniorul a fost acuzat că a trăit în huzur pe terasele Parisului şi că nu a stat în ţară să mănânce celebrul salam cu soia. Totuşi, după cum însuşi Coposu afirma, el nu a părăsit ţara din anul 1938, iar documentele pe care istoricul sălăjean le publică în acest volum demonstrează că ţărănistul nu a fost lăsat să treacă frontiera ţării nici până în Bulgaria, în interes de serviciu. "Cât despre meniul temniţelor comuniste, nu cred că era trecut nici măcar acel salam cu soia, ci doar arpacaş", adaugă cercetătorul.

Cu toate că nu a părăsit ţara în timpul regimului comunist, Corneliu Coposu a reuşit să păstreze legăturile cu românii plecaţi în exil, în special cu foştii colegi de partid, lucru evidenţiat de cele 75 de scrisori care se păstrează în arhiva CNSAS, copiate de către Securitate şi reintroduse în circuitul poştal, conform "uzanţelor" epocii. "Corneliu Coposu a corespondat cu personalităţi marcante ale exilului românesc precum Emil Ghilezan (Italia), Ion Raţiu (Anglia), Georges Serdici (Geneva sau Londra), Lotte Thus (Oslo, Norvegia) pe care o cunoştea din perioada anilor 1945-1946 ca ataşată de presă a anglo-americanilor la Bucureşti şi care îi trimitea diferite reviste şi cărţi, Liviu J. Gatterburg, zis Contele, stabilit în Elveţia, Augustin Hila, stabilit în Brazilia, Costel Mareş (Germania), George Beza şi soţia (Franţa), Dean Milhovan (SUA), Vasile Măcărescu (Germania). S-a păstrat şi corespondenţa purtată cu rudeniile sale, printre care nepoţii ori familia finului său, Pop Ilie, emigrat în SUA", explică Marin Pop.

Tematica scrisorilor este diversă, de la probleme de familie la cele politice, la activitatea diverselor grupări româneşti din exil. "Totul era supravegheat de Securitate, care l-a «invitat» la numeroase anchete, în urma diferitelor scrisori trimise sau primite. Tocmai din această cauză, de multe ori Coposu încerca să trimită mesaje verbale, pe care «intermediarii» săi care se deplasau în Occident, le învăţau pe de rost şi astfel multe din aceste informaţii nu ajungeau la urechile Securităţii sau ajungeau mult mai târziu prin intermediul unor delatori", puncteată cercetătorul ştiinţific.

Zeci de documente inedite

Pe lângă cele 75 de scrisori, lucrarea cuprinde şi 97 de documente inedite, descoperite tot în arhivele CNSAS, şi încadrate cronologic între anii 1968-1989: note, note-raport, note de stadiu, note de analiză şi note informative privind activitatea lui Corneliu Coposu şi legăturile lui cu exilul românesc. Li se adaugă rapoarte ale inspectoratelor judeţene ale Securităţii Statului, ale Securităţii Municipiului Bucureşti sau Direcţiei I a Securităţii.

Volumul "Corneliu Coposu şi exilul românesc sub lupa securităţii - documente şi corespondenţă" va fi lansat cel mai probabil în ianuarie 2018, la Bucureşti, în cadrul Adunării Generale a Fundaţiei "Corneliu Coposu".

Corneliu Coposu s-a născut pe data de 20 mai 1914 în localitatea Bobota, judeţul Sălaj. Format din punct de vedere profesional la şcolile Blajului şi Clujului, a fost arestat în anul 1947, la vârsta de 33 de ani, în plină ascensiune în plan profesional şi politic, fiind ales în funcţia de secretar general adjunct al Partidului Naţional Ţărănesc. A îndurat calvarul închisorilor comuniste nu mai puţin de 17 ani, dacă luăm în calcul şi anii de domiciliu obligatoriu, respectiv 1962-1964. După eliberare, a fost permanent sub lupa Securităţii, urmărit, arestat, anchetat şi marginalizat, până în anul 1990. A murit în 11 noiembrie 1995.

sursa: adevarul.ro

Articol citit de 26 ori.

Alte articole