Corneliu Coposu Fan Page

Triplă comemorare la Bobota

Înapoi la La Bobota

La sfârşitul acestei săptămânii, la Bobota, va avea loc o manifestare culturală de amploare, dedicată unor momente istorice importante sau omagierii unor oameni de seamă ai locului. Este vorba de acţiunile comemorative dedicate următoarelor evenimente: 150 de ani de la sfinţirea Bisericii din Bobota şi redactarea Memorandumului sălăjean (1861); 125 de ani de la naşterea protopopului Valentin Coposu şi 70 de ani de la moartea sa; 16 ani de la trecerea în eternitate a lui Corneliu Coposu. Evenimentul de sâmbătă, 12 noiembrie 2011, va fi organizat de Primăria Comunei Bobota şi Filiala Sălaj a Fundaţiei “Corneliu Coposu”.

Începând cu ora 10:00, un sobor de preoţi va ţine o slujbă de pomenire la biserică, după care vor fi depuse coroane de flori la bustul Seniorului de către oficialităţile locale şi judeţene. După oficierea serviciului religios, acţiunile comemorative vor continua, de la 10:30, la Centrul Cultural “Şincai-Coposu”, unde elevii Şcolii Gimnaziale “Gheorghe Şincai” din localitate vor prezenta vizitatorilor centrul cultural. De la 11:30 Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în colaborare cu şcolile “Gheorghe Şincai” din Bobota şi “Corneliu Coposu” din Zalău organizează un simpozion ştiintific, ne-a informat Marin Pop, preşedintele Fundaţiei “Corneliu Coposu” - Filiala Sălaj.

În acest an se aniversează 150 de ani de la sfinţirea bisericii de piatră din Bobota, cu hramul “Adormire Maicii Domnului”, a cărui construcţie a început în anul 1859. Evenimentul din data 27 august 1861 a avut o dublă semnificţie. Pe lângă slujba de inaugurarea a uneia dintre cele mai mari bisericii din Sălaj, în Bobota s-a dat citire în prezenţa fruntaşilor politici, intelectualilor şi ţăranilor, Memorandumului sălăjean şi a fost aleasă delegaţia care urma să-l prezinte împăratului de la Viena. Acest document de protest al românilor din Ţara Silvaniei, împotriva anexării forţate la Ungaria a Partiumului şi comitatelor Solnocul de Mijloc şi Crasna (ultimile două unităţi administrativ-teritoriale au compus, în urma împărţirii administrativ-teritorială a Transilvaniei din 1867, comitatul Sălaj) a fost înaintat împăratului Francisc Iosef de către Ioan Maniu, student din Bădăcin, Ioan Galu, preot greco-catolic din Chieşd şi George Filep, avocat din Căuaş.

Tot în acest an, se împlinesc 125 de ani de la naşterea şi 70 de la moartea protopopului Valentin Coposu (1 noiembrie 1886-28 iulie 1941). Preotul greco-catolic din Bobota, Valentin Coposu a fost descendentul unei familii de luptători naţionali din Ţara Silvaniei, militanţi pentru afirmarea cauzei româneşti în Transilvania. Protopopul s-a implicat în toate activităţile culturale şi politice din Sălaj din al doilea deceniu al secolului XX şi din perioada interbelică. A fost membru marcant al instituţiilor culturale sălăjene şi s-a numărat printre semnatarii Marii Unirii din 1 decembrie 1918. Ca o recunoaştere a activităţii sale în folosul naţiunii române din Transilvania a fost decorat cu ordinul “Coroana României” în grad de cavaler (1930), “Steaua României” (1932) şi ofiţer al ordinului “Ferdinand” (1933).

Pe data de 11 noiembrie 2011 se împlinesc 16 ani de la trecerea în eternitate a marele patriot şi om politic, Corneliu Coposu. Liderul ţăranist s-a născut pe 20 mai 1914, în localitatea Bobota, ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu şi al Aureliei, nascută Anceanu. Corneliu Coposu a fost secretarul unui alt mare înaintaş sălăjean, Iuliu Maniu, mentorul şi modelul său. În 1947, Coposu a fost arestat şi condamnat politic de către comunişti. Închis timp de 17 ani şi jumătate şi-a păstrat verticalitatea, credinţa, principile, crezul în democraţie şi monarhie. După cădrerea regimului totalitar, Coposu a reînfiinţat Partidul Naţional Creştin Democrat şi a fost lider al opoziţiei din România postcomunistă. Aderarea României la structurile europene şi nord-atlantice, reconcilierea cu casa regală, retrocedarea proprietăţilor confiscate de comunişti constituie doar câteva din ideile politice ale lui Corneliu Coposu. În mai 1995, în semn de recunoaştere pentru activitatea întreprinsă în serviciul idealurilor democratice, Seniorul a primit medalia “Ofiţer al Legiunii de Onoare”, cea mai înalta decoraţie a Republicii Franceze acordată cetăţenilor străini. Corneliu Coposu a încetat din viaţă pe 11 noiembrie 1995, la Bucureşti iar trei zile mai târziu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, fără funeralii naţionale, dar condus pe ultimul drum de sute de mii de români, veniţi din întreaga ţară. Figură proeminentă ale politicii româneşti, Coposu a fost numit “preşedintele moral al României”.

Alexandru KÜRTI, Sălajul European, nr. 129, 9-14 noiembrie 2011

Articol citit de 2258 ori.

Alte articole