Corneliu Coposu Fan Page

O carte eveniment – Monografia localităţii Bobota. Între istorie şi memorie

Înapoi la La Bobota

O carte eveniment – Monografia localitatii Bobota

În ultima vreme se petrece un lucru extrem de pozitiv în viaţa ştiinţifică şi culturală sălăjeană şi anume apariţia tot mai frecventă a unor lucrări monografice. Amintim în acest sens monografiile: Răstoci, Glodul Someşului, Purcăreţ, Năpradea, Chendrea, Fildurile, Buciumi, Răstolţul Deşert, Bocşa, Cizer. Numai în anul 2012 au apărut patru monografii: Cheud, Păuşa, Bădăcin, Marin. O astfel de apariţie este şi Monografia localităţii Bobota, lansată festiv în ziua de Rusalii, 2013, la o întâlnire cu „Fii satului”. Nu întâmplător cartea apare în 2013 pentru că acum se împlinesc 800 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Bobota. Lansarea a fost precedată de vernisarea unei expoziţii „Bobota 800”, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Secţia Ioan Sima, în ziua de 6 iunie 2013, în prezenţa primarului comunei, inginerului Aurel Sarca, a multor cetăţeni din Bobota şi prieteni din judeţ.
Desigur elaborarea unei cărţi monografice nu este un lucru uşor. Ea presupune o muncă imensă şi intensă fiind, ca şi în cazul Bobotei, rezultatul unor cercetări ştiinţifice îndelungate şi anevoioase, începând cu vestigiile arheologice, de la cultura materială şi spirituală, până la evenimentele contemporane zilelor noastre. Cu siguranţă, Bobota şi bobotanii meritau din plin o asemenea carte şi nimeni altul mai potrivit să coordoneze această muncă de Sisif, decât un fiu al satului Marin Pop, cercetător ştiinţific dr. la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău, şeful Secţiei Muzeografie, muzee locale. El a coordonat toată munca unui colectiv harnic şi priceput, axat pe diferite domenii: profesor Mihail şi Elena Ștefan, Octavian Balog, Silvia Muste, Livia Fer şi Maria Maghiu; pe colegii săi de la muzeu: dr. Horea Pop, cu rădăcini în Bobota, dr. Ioan Bejinariu, dr. Dan Băcueţ-Crişan, dr. Camelia Burghele şi dr. Ioan Maria Oros, specialist în Carte Veche.
Coordonatorul monografiei, Marin Pop, este originar din Bobota şi a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie-Geografie din Oradea în anul 1997, an din care este angajat al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, ca muzeograf. De la 1 ianuarie 2009 – cercetător ştiinţific III şi şef de secţie. În perioada 1997-2000 a urmat o serie de cursuri de perfecţionare în domeniul muzeografiei, fiind atestat în specializarea Istorie-memorialistică. În anul 2007 a urmat un curs de Relaţii Publice şi Comunicare primind atestatul de asistent manager în acest domeniu.
În perioada 2007-2010 a urmat cursurile Școlii Doctorale a Universităţii din Oradea, specializarea Istorie. În anul 2010, pe data de 13 noiembrie, susţine teza de doctorat cu tema „Viaţă politică în România interbelică (1919-1938). Activitatea Partidului Naţional şi Naţional Țărănesc din Ardeal şi Banat”, avându-l ca şi coordonator ştiinţific pe prof. univ. dr. Mihai D. Drecin. A primit calificativul Foarte Bine şi distincţia Magna cum laude. Din comisia de doctorat au făcut parte reputaţii istorici prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ dr. Marcel Ştirban şi conf. univ. dr. Gabriel Moisa.
În anul 2002, pe data de 24 august, s-a căsătorit, la biserica din satul natal, cu Florica, născută Băbţan, actualmente referent la Serviciul Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale. Pe data de 9 iunie 2004 li se naşte fiica Denisa-Marinela.
În domeniul muzeografiei a organizat numeroase expoziţii de bază printre care amintim pe cea de la Centrul Cultural „Şincai-Coposu” din Bobota sau cea de la şcoala „Corneliu Coposu” din Zalău. A colaborat, apoi, la realizarea expoziţiei naţionale „Corneliu Coposu – o viaţă în slujba democraţiei”, în anul 1999. Alte expoziţii de bază la şcolile din Zalău, muzeele din Buciumi, Bocşa, Năpradea, Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Şimleu, etc. Participă şi organizează numeroase sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, conferinţe, etc.
Redactor la revistele de cultură Acta Musei Porolissensis şi Caiete Silvane. Colaborări: Acta Mvsei Porolissensis, Caiete Silvane, Silvania, Alma Mater Porolissensis (Zalău), Marmaţia (Baia Mare), Ziridava (Arad), Sargeţia (Deva), Ţara Bârsei (Braşov), Buletinul Muzeului Militar Naţional (Bucureşti), Analele Sighet, Crisia (Oradea), Analele Universităţii din Oradea, Marisia (Târgu Mureş), Apulum (Alba Iulia), Satu Mare. Studii şi comunicări (Satu-Mare), Analele Dobrogei (Constanţa)
Opera scrisă: A susţinut comunicări ştiinţifice şi a publicat, în revistele amintite mai sus, peste 100 articole şi studii ştiinţifice.
În volume: 1). Viaţă politică în nord-vestul României (1869-1948). Partidul Naţional Român şi Naţional Ţărănesc din Sălaj, apărută la editurile Argonaut şi Porolissum, în anul 2007; 2). coordonator, alături de Camelia Zaha, al cărţii Văru Porţan. Biografia şi opera unui mare român, apărută la Editura Porolissum, Zalău, 2007; 3). Elena Pop Hossu-Longin (1862-1940) – personalitate marcantă a Țării Silvaniei. Viaţa şi opera, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012; 4). Zalău – locuri de poveste, Ed. Porolissum, Zalău, 2012 (album realizat în colaborare, în cadrul proiectului cultural finanţat de Primăria Municipiului Zalău); 5). Corneliu Coposu, Jurnal din vremuri de război, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013, ediţie îngrijită de dr. Marin Pop şi ing. Cristian Fulger; 6). Coordonator al lucrării Monografia localităţii Bobota. Între istorie şi memorie.
În curs de apariţie: 1). Viaţă politică în România interbelică (1919-1938). Activitatea Partidului Naţional şi Naţional-Ţărănesc din Ardeal şi Banat; 2). Monografia familiei Coposu. Între istorie şi memorie; 3) Din cele trecute vremi – jurnalist la ziarul „România Nouă” din Cluj (1935-1938), autor Corneliu Coposu, ediţie alcătuită şi îngrijită de dr. Marin Pop şi ing. Crisitan Fulger,
A publicat numeroase articole şi în presa sălăjeană, referitoare la diferite evenimente istorice. De asemenea, a participat şi la o serie de emisiuni la posturile locale de radio şi televiziune, care au avut ca teme probleme de istorie sau culturale.
Monografia localităţii Bobota. Între istorie şi memorie nu este o plantă exotică apărută în solul arid al Bobotei, pentru că ea se bazează pe tot ce s-a scris anterior despre Bobota. Primele informaţii mai consistente despre Bobota apar în „Schiţa monografică a Sălajului”, apărută la Șimleu Silvaniei în anul 1908, autor Ioan P. Lazăr şi Dionisie Stoica, primul capitol fiind scris de Victor Rusu, care a copilărit în Bobota. De un real folos sunt însemnările lui Corneliu Coposu şi Ion Ardeleanu Senior din Supurul de Sus. Foarte utilă a fost „Monografia Școlii Generale Bobota”, apărută în anul 1969 când s-au aniversat 175 de ani de învăţământ românesc la Bobota.
Sunt de amintit studiile profesoarei Valeria Ciocean legate de Gheorghe Șincai. Cel mai bun şi mai preţios îndreptar a fost cu siguranţă lucrarea de gradul I din 1988 a profesorului Octavian Balog, „Monografia comunei Bobota”, iar după 1989 studiile geografice ale profesoarei Silvia Muste.
Dispunând de un asemenea suport ştiinţific şi metodologic, încă din 1997, la terminarea Facultăţii de Istorie, tânărul muzeograf Marin Pop s-a gândit că ar fi bine să se apuce să încropească monografia satului Bobota. Zis şi făcut. După îndelungi studii la arhivele din Zalău, Cluj, Oradea şi Bucureşti, în 2011 au fost demarate primele demersuri în teren, însoţit de Camelia Burghele şi de Nicolae Gozman, colegi la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău. Și iată că după 2 ani de muncă asiduă ne prezintă această carte minunată, autorii dovedindu-se buni cunoscători ai realităţilor socio-economice, istorice, geografice şi culturale. Ei ne prezintă foarte multe amănunte istorice şi geografice, care probează în primul rând coerenţa lucrării ce izvorăşte din calitatea şi pasionalitatea studiată a scriiturii din perspectiva amplă ce se dezvăluie la o lectură atentă.
Evoluţia satului Bobota este văzută şi tratată din perspectivă istorică, geografică şi demografică, fapt lăudabil întrucât autorii evită o viziune unilaterală, reuşind să plaseze şi să integreze fenomenul local în peisajul bazinului hidrografic al Crasnei, în istoria Sălajului şi chiar a ţării. Autorii, în frunte cu coordonatorul Marin Pop, se dovedesc buni cunoscători ai realităţilor din zona Bobota, tratând cu profunzime problemele locale, reuşind să facă un adevărat act de cultură, prin apariţia acestei monografii cât un roman istoric şi de acţiune, care numără 586 de pagini, editura Eikon, Cluj Napoca, 2013.
Cartea are cuprins între paginile 5 şi 8 şi debutează prin „Cuvânt înainte”, paginile 9/10, semnat de ing. Aurel Sarca, primarul comunei Bobota din anul 2004, care şi-a îndeplinit toate obiectivele până în 2012, propunându-şi obiective îndrăzneţe pentru mandatul 2012-2016, cum ar fi: alimentarea cu apă şi canalizare, pod peste râul Crasna, apoi 10 km drum pietruit, apoi 10 km drum asfaltat, apoi sediu nou pentru Primărie, sală de sport.
Prefaţa, pag. 11-14, semnată de coordonatorul dr. Marin Pop, în care îşi motivează alegerea cărţii vieţii sale, făcută cu ajutorul colaboratorilor apropiaţi, cărora le mulţumeşte foarte fain „în stil bobotan”.
Capitolul I, „Condiţii fizico-geografice ale localităţii”, profesor Silvia Muste, paginile 15-21 este dedicat aspectelor geografice ale zonei din care aflăm informaţii importante referitoare la aşezarea geografică, relief, climă, hidrografia locală, flora şi fauna locală, soluri. Relieful este format din dealuri şi coline, cu altitudini modeste (2-300 m), separate de râul Crasna, distingându-se următoarele tipuri: relief sculptural, relief de acumulare, relief structural, relief antropic.
Clima satului Bobota se încadrează conform clasificării lui Koppen în climatul temperat continental, cu temperaturi medii anuale, de 8,7 grade celsius, valoarea medie a precipitaţiilor este de 580 mm.
Sub aspect hidrologic cuprinde două categorii de ape: ape subterane şi ape de suprafaţă, cel mai reprezentativ curs de apă este râul Crasna.
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri de gorun, steja, iar fauna cuprinde mistreţul, lupul, vulpea, cărpioara.
Ca tipuri de soluri întâlnim soluri argilo-iluviale, podzolice, cambice.
Cap II, pag. 23-108 şi cap VI, pag. 402-510, semnate de dr. Ioan Bejinariu, dr. Horea Pop, dr. Dan Băcueţ-Crişan, prof. Octavian Balog, dr. Marin Pop, care sunt cele mai consistente şi care dau adevărata valoare cărţii, sunt dedicate istoriei. Sunt evidenţiate importantele vestigii arheologice descoperite în punctele „Dealul lui Balotă” şi „Aristrie”, apoi „Dâmbul Rotund” deasupra „Puturoasei”, la „Grajduri” sau pe Valea Zănicelului.
Din epoca medievală sunt cunoscute doar două locuri: Valea Zănicelului şi pe Valea Iertaş.
Prima atestare documentară a satului Bobota are loc în anul 1213 când apare sub numele de villa Babud. În continuare autorii analizează principalele evenimente istorice care au influenţat dezvoltarea localităţii şi la care au participat sătenii din Bobota: 1600, trecerea lui Mihai Viteazul prin localitate, Răscoala din 1784, Revoluţia de la 1848, memorandumul de la 1892, cele două războaie mondiale, la care au participat mulţi bobotani, Marea Unire din 1918, cele două reforme agrare din 1921 şi 1945, când ţăranii au primit pământ, vizita regelui Carol al II-lea la Bobota în 1939, Tragicul an 1940 când „biserica a fost minată”, iar „ungurii au făcut încercări de maghiarizare şi jandarmii au interzis să se vorbească româneşte”. Se vorbeşte în monografie despre falsificarea alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, de colectivizarea agriculturii, cote, organizaţia de femei a PMR şi PCR din Bobota, activitatea de partid din Bobota între 1964-1989, despre ultima şedinţă de partid din 21 octombrie 1989, despre Securitate şi foşti deţinuţi politici (Gorgan Nicolae, Sas Gheorghe, Zaha Eugen).
Cap. III, „Biserica” (dr. Marin Pop, Gheorghe Muste), pag. 109-180, are marele merit de a face o abordare ecumenică a fenomenului, prezentând situaţia reală a tuturor bisericilor din localitate, ceea ce dovedeşte o reală deschidere către aproapele (către semenul său sau alt neam), atitudine cu adevărat creştină, ce se găseşte în modelul iubirii lui Issus Hristos faţă de întreaga omenire. Dr. Marin Pop şi părintele Gheorghe Muste ne oferă informaţii despre biserica de lemn ridicată pe la anul 1700, demolată în 1975, odată cu construcţia noii biserici de piatră din Corni, unde a fost donată, cât şi despre biserica de piatră (1845-1861). Sunt prezentate două feţe bisericeşti ce au slujit cu devotament biserica din Bobota şi anume preotul-protopop Gavril Vaida din Glod (1872-1917) – 45 de ani de vrednică păstorire şi preotul-protopop Valentin Coposu (1909-1940) – 31 de ani de vrednică păstorire. Este prezentată apoi Biserica în timpul războiului şi trecerea forţată la ortodoxie (1940-1948), precum şi Biserica în timpul regimului comunist (1949-1989), precum şi evoluţia după 1989. Un loc deosebit îl ocupă preotul Ioan Pădurean, care timp de 28 de ani, din 1980, a slujit biserica din Bobota, făcând importante lucrări de investiţii şi întreţinere la biserică şi casa parohială, el fiind şi ctitorul mănăstirii de la Bobota.
Cap. IV, „Școala” (prof. Mihail Ștefan, dr. Marin Pop, prof. Silvia Muste, prof. Livia Fer, prof. Maria Maghiu), pag. 181-291 se referă la: 1) începuturile învăţământului, pe la 1785 sau 1794, anul ultim al directoratului lui Gheorghe Șincai; 2) momente din viaţa şcolii, în perioada premergătoare Revoluţiei de la 1848, la îndemnul Vicarului de Șimleu, Alexandru Șterca Șuluţiu (1794-1867) se convoacă la Bobota toţi conducătorii poporenilor pentru a discuta despre participare la Revoluţie. La Bobota, în 1950, i-au fiinţă primele detaşamente de pionieri, iar în 1965 consemnăm primii absolvenţi ai învăţământului de 8 ani. În 15 ianuarie 1969 este dată în folosinţă şcoala nouă, pe vremea vrednicului director Mihail Ștefan; 3) istoricul localurilor de şcoală; 4) dinamica efectivului de elevi (în 1924-25 erau 182 de elevi, în 1939-40 erau 268 de elevi, în 45-46 erau 227 elevi, iar în 1965-66 erau 366 de elevi). În ciuda Decretului lui Ceauşecu din 1966 efectivele vor scădea, ajungând în 1990 la 233 de elevi. În anul 2011-2012 erau 145 de elevi, iar în 2012-2013, 159 de elevi; 5) procesul instructiv educativ s-a desfăşurat la cote înalte, fapt ce rezultă din procesele verbale ale Brigăzilor Inspectoratului Școlar, din participarea elevilor la fazele judeţene şi chiar naţionale şi din numărul impresionant de absolvenţi ai institutelor superioare de învăţământ. 6) baza materială a şcolii; 7) activitatea extraşcolară a cadrelor didactice; 8) cercurile culturale, care au funcţionat până în 1940; 9) activitatea şcolară după al doilea război mondial; 10) figuri de dascăli la şcoala din Bobota (Demetriu Coroianu (1841-1845), Atanasiu Husti (1871-1984), Ioan Chiuhan (1910-1919), Augustin Buhaiu (1920-1940, apoi 45-50, 1960) Mihail Ștefan (1960-1978), Elena Ștefan (1958-1978), Rodica Fanca (1962-1985), Silvia Muste (1976-2008), Livia Fer (din 2008 până în prezent); 11) organizaţia UTC şi de pionieri (1950-1969); 12) Absolvenţi de seamă ai şcolii din Bobota: dr. Aurel Muste, prof. univ. Facultatea de Știinţe Agricole din Cluj; regretatul dr. Vasile Ghidra, la aceeaşi facultate; dr. Robert Ianoş Adalbert, cercetător ştiinţific Cambrige, Marea Britanie; preot dr. Lucian Traian Boloş în Germania; preot dr. Doru Vasile Fer, lector la Universitatea din Oradea; dr. Marin Pop, cercetător ştiinţic la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, şeful Secţiei Muzeografie, muzee locale; drd. Florin Neaga, medic, şef Secţia Ortopedie la Spitalul Judeţean din Zalău; drd. Marin Vasile Dindelegan, preot Oradea. Am numărat peste 85 de bobotani cu studii superioare ce lucrează în ţară, 80 în judeţ, 30 în comună, 17 în străinătate: Canada, Germania, Anglia, Irlanda, Cehia, Italia, Franţa, Cipru. Studiază în Franţa doi bobotani: la Lyon şi Paris-Sorbona; în ţară, la universităţile din Cluj şi Oradea studiază 30 de bobotani.
Asta spune totul despre valoarea extraordinară a Școlii din Bobota care cei drept s-a bucurat de-a lungul anilor de dascăli de elită dar şi de „materie primă” de o excepţională valoare.
Cap V „Cultură-Personalităţi” (dr. Marin Pop) pag. 293-401, un capitol foarte vast care dovedeşte faptul că la Bobota se săvârşeşte şi cultură la cote înalte. Autorii ne prezintă activitatea Astrei la Bobota prin preoţii Gavril Vaida şi Valentin Coposu, cel care pune în 1924 la Bobota bazele unei „biblioteci poporale” cu 130 de volume, precum şi Corneliu Coposu.
Facem apoi cunoştinţă cu personalităţile marcante ale Bobotei: Teodor Mărcuş (1779-1859), Clara Maniu (1942-1929), Ioan Talpoş n. 1868, Corneliu Coposu (1914-1995), Cornelia Veturia Coposu (1911-1988), Doina Coposu (1922-1990), Flavia Coposu, n. 1924, Rodica Coposu, n. 1932, Ioan Buhaiu (1911-1994), Ioan Pop. n. 1933, Gavril Băican, n. 1942. Tot în acest capitol dr. Marin Pop ne prezintă tradiţiile şi obiceiurile bobotanilor: Crăciunul de altădată, plăcinta cu urzici de Bobota – un posibil brand gastronomic, vărzarele de Bobota, îmbrăcămintea tradiţională, credinţe, folclor, balade, apoi dr. Camelia Burghele, despre zestre, selecţie maritală şi ceremonial nupţial la Bobota.
Paginile de la 511 la 532 cuprind note bibliografice şi anexe documentare, iar paginile 533-586 se constituie într-un frumos Album foto cu 125 de poze.
În eleborarea acestei monografii autorii, în frunte cu coordonatorul dr. Marin Pop, au respectat metodologia alcătuirii unei lucrări ştiinţifice, cu aparat critic de excepţie, având la bază izvoare inedite (de arhivă) şi edite, dar mai ales „istoria orală” şi locală de la „înţelepţii” satului. De remarcat, pasiunea, stăruinţa şi meticulozitatea în elaborarea lucrării, îmbinate cu spiritul de echilibru şi onestitate.
În acelaşi timp, Monografia a fost scrisă într-un stil plăcut, ce înlesneşte lecturarea ei şi încoronează munca colectivului şi coordonatorului dr. Marin Pop.
Monografia se remarcă prin ţinută ştiinţifică şi metodologică, fiind rezultatul muncii de cercetare şi creaţie pe o perioadă mai îndelungată de timp. Este logic structurată, judicios aranjată în pagină.
Informaţiile oferite sunt actualizate şi conforme cu cele oferite de realitate, fiind ilustrate cu aspecte din viaţa satului Bobota.
Sursele de informaţie utilizate ca şi consemnarea bibliografiei se realizează conform uzanţelor obişnuite în asemenea cazuri. Fiecare capitol conţine aspecte aflate într-o concordanţă deplină cu tema monografiei.
Vom mai releva succesiunea logică a capitolelor, precum şi caracterul unitar al monografiei în întregimea ei, problemele abordate fiind fundamentate ştiinţific.
Subliniem caracterul sistematic al lucrării, formulările clare, concise, logice.
Stilul de prezentare este cristalin, patetic pe alocuri, realizând o exprimare corectă şi estetică. Credem că lucrarea de faţă reprezintă un real câştig pentru istoriografia sălăjeană şi suntem siguri că ea va rămâne o lucrare de referinţă pentru toţi sălăjenii care vor să cunoască bogata şi tumultoasa istorie al Bobotei.
Nu putem încheia mai frumos această recenzie decât parafrazându-l pe marele Arghezi, care lăudând cuvântul scris, zicea: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”.

Prof. Camelia Zaha, Zalău

Articol citit de 1448 ori.

Alte articole