Corneliu Coposu Fan Page

Imagini rare din locul unde Corneliu Coposu a fost trimis în domiciliu forţat

Înapoi la 2018

a expirarea pedepsei cu închisoarea, Corneliu Coposu a primit domiciliu forţat în Bărăgan, unde fostul secretar al lui Iuliu Maniu a stat vreme de doi ani, până în 1964.

Corneliu Coposu, secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost arestat la 14 iulie 1947. În mai 1950, după trei ani de la momentul arestării, printr-o decizie a MAI, pe baza decretului 6/1950, primeşte o condamnare de 24 luni, majorată apoi cu încă 24 luni. Abia după şapte ani de detenţie este judecat şi condamnat de către Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani muncă silnică pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare” (art. 193/CP).

Corneliu Coposu a trecut prin închisorile şi lagărele de muncă: MAI Bucureşti, Malmaison, Piteşti, Văcăreşti, Craiova, Jilava, Capu Midia, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Rahova, Gherla, Aiud, Râmnicu-Sărat. În iulie 1962, la expirarea pedepsei, i se stabileşte domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în localitatea Rubla, până în 1964.
De altfel, mulţi dintre deţinuţii politici, consideraţi „periculoşi pentru siguranţa statului”, au primit domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Deciziile erau date de Ministerul Afacerilor Interne, iar perioada putea varia de la 12 luni la 60 de luni. De multe ori, perioada era majorată cu alte 12 sau 24 de luni.

Soţia sa, Arlette Coposu, funcţionară la Ministerul de Externe, a fost arestată şi ea la 13 iunie 1950, implicată într-un proces fabricat, fiind acuzată de spionaj în favoarea Franţei. Condamnată la 20 de ani muncă silnică pentru „complicitate la crimă de înaltă trădare”, a fost eliberată abia în 1964. Sechelele detenţiei şi-au spus însă cuvântul, murind doi ani după eliberare, în 1966.

După eliberare, a păstrat legăturile de partid cu foştii colegi de închisoare, fiind urmărit în permanenţă de către Securitate. În ciuda acestui fapt reuşeşte, în 1987, să înscrie, în clandestinitate, PNŢ în Internaţionala Creştin Democrată. După 1989 este conducătorul emblematic al opoziţiei care combătea perpetuarea structurilor comuniste şi monopolizarea puterii de către fosta nomenclatură. Corneliu Coposu a murit în anul 1995.

Testamentul politic al marelui om

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu a fost prezentat public, anul acesta, după 23 de ani de la moartea Seniorului. Documentul a fost găsit de reprezentanţii Fundaţiei „Corneliu Coposu”, în arhiva acesteia. Testamentul politic al liderului PNŢCD, Corneliu Coposu, îndeamnă generaţia tânără să se implice în apărarea valorilor democraţiei şi să nu cedeze presiunilor de orice fel, pentru că doar în acest mod România va reuşi să depăşească traumele lăsate de perioada comunistă. Alte idei care transpar sunt credinţa în Dumnezeu, în familie şi faptul că restaurarea monarhiei ar fi singura măsură care să asigure salvarea României. Printre principiile enunţate de Coposu se numără patriotismul dovedit prin fapte, nu prin vorbe, şi puterea exemplului personal care să educe tinerii în spiritul valorilor universale. Testamentul a fost scris în noaptea de 24 spre 25 iulie 1994, de pe patul de spital. Corneliu Coposu urma ca în dimineaţa zilei de 25 iulie să fie supus unei intervenţii chirurgicale pe care, cu câte ceasuri înainte, o simţea ca fiind sfârşitul: „S-ar putea ca intervenţia chirurgicală să-mi fie fatală”.

Citeste mai mult: adev.ro/palppb

Articol citit de 140 ori.

Alte articole