Corneliu Coposu Fan Page

Nevoia de creştin-democraţie în România de azi - Nicolae Constantinescu, Revista 22, 10-16 noiembrie 2006

Înapoi la Arhivă Presă, ... Reviste

In 2004, Alianta D.A. a reusit sa-si adjudece postul de presedinte al Romaniei, precum si conducerea de facto a Executivului. In cei doi ani care au trecut, ei trebuiau sa demonstreze coerenta in decizii, precum si transpunerea in practica a promisiunilor electorale. Printre aceste promisiuni s-a regasit si o parte din elementele constitutive ale programului cu care s-a prezentat PNTCD in fata electoratului, asa incat a fost normal sa ii sustinem in continuare, sa asteptam, sa le dam deci un ragaz, pentru a analiza apoi administratia Basescu-Tariceanu prin prisma rezultatelor.

Evolutia Aliantei D.A. dupa alegerile din 2004 a fost plina de surprize "anticipate". Era clar ca nu se putea trage in acelasi timp spre stanga si spre dreapta, era tot atat de clar ca in Romania se votase in 2004 impotriva stangii si in favoarea dreptei. In aceste conditii, PD a facut miscarea spre dreapta si a ales culoarul crestin-democrat, care era neocupat in parlament. Lucrul acesta il face insa mai mult in afara tarii decat in interior, unde manifesta inca destule ezitari si comportamente de stanga. Constatam, spre pilda, ca PD nu si-a propus in mod explicit, deci nu a declarat primatul respectarii individului, considerat ca o personalitate de sine statatoare, de care nimeni nu are voie sa dispuna dupa bunul sau plac. Este bine de stiut ca doctrina crestin-democrata - in comparatie cu doctrinele liberala si social-democrata - opune interesului exclusiv pentru profit sau responsabilitatii de tip colectivist o noua forma de libertate, si anume libertatea individului insotita de responsabilitatea fata de ceilalti.

Fundamentul peren al doctrinei crestin-democrate este acceptarea adevarului ca "orice om este supus greselii", deci si omul politic. Recunoasterea acestui principiu apara crestin-democratia de marele pericol al oricarei doctrine politice - si anume de scutul infailibilitatii, care i-a facut pe liderii PSD sa gandeasca si sa puna in practica ideea "noi nu gresim niciodata, deci n-aveti de ce sa ne schimbati".

In Romania este deci nevoie de o crestin-democratie autentica, si nu de conjunctura, aparuta peste noapte pentru a accede in Parlamentul European ca membri ai celei mai influente fractiuni politice!

Responsabilitatea PNTCD pentru esecurile din 2000 si 2004

Ultimii 15 ani au aratat clar in toata lumea ca esecul crestin-democratiei s-a produs acolo unde oamenii politici au considerat ca nu mai trebuie sa dea socoteala de faptele lor, fiind aspru sanctionati de electorat. Scena politica romaneasca este dominata de formatiuni politice reunite pe baza de interese comune, in jurul unor oameni cu priza la anumite segmente ale populatiei. Singura formatiune care s-a luptat din rasputeri pentru primatul principiilor in viata politica a fost PNTCD.

Libertatea, solidaritatea si dreptatea, transferul de responsabilitati in cadrul principiului subsidiaritatii, competenta si valoarea morala au constituit rand pe rand si apoi toate la un loc pilonii pe care Corneliu Coposu si urmasii in viata ai PNT interbelic au incercat sa construiasca un partid caruia sa-i dea o dimensiune nationala si europeana.

Electoratul roman, buimacit de 45 de ani de comunism si infricosat de actiunile antisociale concertate de puterea postcomunista in 1991-1992, a votat si in 1990, si in 1992 pentru minima stabilitate care le era oferita de un stat paternalist, si nu pentru revenirea la primatul valorilor umane. In 1996, pentru prima oara dupa 50 de ani, poporul s-a aratat suveran in decizie si i-a lipsit in premiera pe comunisti si pe urmasii lor de a fi cu mana pe fraiele puterii. La putere a ajuns Conventia Democrata, in care principalul factor coagulant a fost PNTCD.

Lupa sub care au fost privite actiunile guvernantilor a fost continuu mentinuta, cu precadere asupra PNTCD. Trebuia sa se demonstreze pentru prima data ca guvernantii fac ceea ce au promis, ca nu sunt legati de scaunul puterii, ca au reflexe de buni crestini, ca stiu deci sa-si recunoasca greselile, intr-un cuvant, ca sunt oameni morali. Din pacate, sub marirea lupei s-au vazut oameni care nu numai ca au avut abateri morale, dar, in principal, au fost tarziu sau deloc sanctionati in interiorul PNTCD. Deceptia populatiei a fost uriasa, am putea spune ca a fost pe masura entuziasmului initial, iar sanctiunile de la alegerile din 2000, 2004 mergand pana in prezent au fost extrem de dure. In urma cu 4 ani si jumatate, d-l Vim van Velzen - unul dintre liderii crestin-democratiei europene - se intreba retoric: "De ce este PNTCD atat de putin sustinut de popor? Este din cauza presei, care l-a atacat intr-adevar continuu, sau este reflexul unei mari lipse de credibilitate in PNTCD, intrucat cetatenii Romaniei nu sunt convinsi ca PNTCD s-a debarasat, s-a curatat de oamenii corupti care l-au compromis?".

Realitatea este ca, o lunga perioada dupa alegerile din 2000, PNTCD nu a facut "catharsis"-ul necesar, nu si-a identificat ghiulelele pe care le avea legate de picioare, a asteptat ca persoanele acuzate de coruptie sa dea dovada de intelepciune politica si sa se dea singure la o parte. Greseala a fost uriasa, fiindca acuzatii s-au transformat in atacatori si PNTCD a fost in 2001, 2002, 2003 si 2004 scena unor reglari de conturi, a unor lupte fratricide, care au afectat crunt cel mai important bun al acestui partid: valoarea lui morala. Rezultatele alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale din 2004 ne-au aratat cat de jos a fost dusa credibilitatea acestui partid, astfel incat 98% din populatie sa-l ignore. Dar ceea ce s-a intamplat cu PNTCD nu este o premiera europeana. Experienta, cel putin a secolului XX, ne-a aratat ca nu numai in Romania, dar si in alte tari foarte multi politicieni s-au intrecut in a nega sansele unei lupte electorale daca principalele criterii puse in joc sunt cele morale, si aceasta in pofida faptului constatat de toata lumea ca, atunci cand un presedinte, prim-ministru sau ministru este contestat, principalul domeniu al acuzelor vizeaza moralitatea lui, nicidecum performantele lui economico-sociale.

Intr-un interviu aparut in ziarul Romania libera din 2004, presedintele Gheorghe Ciuhandu declara ca experienta ultimilor ani a aratat ca am pierdut si pe mana noastra, in masura in care au existat tot felul de adversitati in partid care nu au putut sa fie stapanite.

Ce mesaje ar putea trimite azi PNTCD catre populatie

Noi vrem sa construim o Romanie crestin-democrata bazata profund pe valorile crestine; or, acest lucru nu-l preconizeaza in mod explicit nici liberalismul, nici social-democratia. Oferta noastra porneste de la nevoile omului obisnuit, impreuna cu care vrem sa construim o Romanie bazata pe relatii de prietenie intre semeni, pe respect reciproc si pe primatul legii. Mesajele noastre adresate populatiei au urmatorul continut pe care-l vom explicita pentru fiecare dintre ele:

  • Sustinem principiul concurentei si al delegarii de competente de la centru in teritoriu, intrucat conducerea statala centralizata afecteaza negativ performanta economica. Statul este un prost manager, iar statul social-democrat adanceste aceasta carenta, fiindca promoveaza un sistem excesiv al asistentei sociale, ceea ce reduce motivatia oamenilor, le taie spiritul de initiativa. Statul paternalist ii taxeaza pe cei harnici, pentru a-i sustine nu numai pe cei care au in mod real nevoie de o asistenta sociala, dar si pe restul populatiei valide, indiferent de performanta ei tradusa in termeni de rentabilitate. In felul acesta ponderea ridicata a contributiilor la stat reprezinta o povara foarte grea, care impiedica dezvoltarea intreprinderilor si implicit crearea de noi locuri de munca. In fond, statul nu trebuie sa coordoneze ceea ce poate sa coordoneze mai bine cetateanul. Altfel spus, trebuie sa contam mai mult pe intelegerile liber consimtite intre cetateni si subiectii economici materializate prin diferite acorduri contractuale, ceea ce inseamna ca dreptul privat trebuie sa primeze fata de dreptul public. Noi sustinem cu tarie conceptia economiei crestin-democrate de piata, impletita cu masuri de protectie sociala si ecologica si cu aplicarea consecventa a principiului subsidiaritatii. Dar, in acest context, afirmam primatul persoanei umane, care este si trebuie sa fie subiectul economiei, si nu obiectul ei, ca o garantie a apararii demnitatii. Cel mai important instrument prin care se diminueaza rolul statului in economie este sustinerea concurentei, intrucat evolutia statului, atunci cand el domina economia unei tari, favorizeaza aparitia unor structuri de tip mafiot, cu o coruptie institutionalizata. Dimpotriva, dezvoltarea unui mediu concurential este cea mai serioasa lovitura data coruptiei, asigura dezvoltarea eficienta a activitatilor economice, permite distribuirea veniturilor si a profitului exclusiv in functie de performanta, impiedica abuzul de putere si garanteaza drepturile cetatenilor. Ideea de concurenta nu se bucura la noi de aprobarea larga a opiniei publice si a cetateanului, din cauza nedesprinderii inca de mentalitatile comunist-egalitariste.

    Doctrina crestin-democrata considera ca dreptatea sociala nu se exprima prin formula: "acelasi lucru se cuvine fiecaruia", ci "fiecaruia ceea ce i se cuvine". Adica fiecare are dreptul la ceea ce i se cuvine conform cu performantele si aptitudinile lui specifice. Pentru a se realiza acest deziderat trebuie instituit principiul concurentei pe baze echitabile, deci cu prezente neingradite la start, fara nici o incercare de monopol sau alt tip de bariere. In absenta concurentei, dorinta de performanta si spiritul de initiativa se tocesc si dispar. Descentralizarea, adica delegarea de competente de la structurile centrale spre cele locale, creeaza cadrul institutional cel mai propice pentru o justa adecvare a cheltuielilor, mai ales la nivelul investitiilor, fata de necesitatile reale, ii motiveaza pe decidentii locali, creeaza o adevarata emulatie intre diversele zone ale tarii mergand pana la nivelul comunelor. Dar poate ca unul dintre cele mai importante efecte ale concurentei si descentralizarii este gatuirea marii coruptii facute pe socoteala banului public. Prima conditie a combaterii coruptiei este transparenta tuturor operatiilor care privesc alocarea de bani publici. Statul dominant ascunde operatiile facute cu bani publici, evita pe cat se poate licitatiile, este mereu deranjat de relatarile din mass-media si de aici porneste principala sursa de imbogatire a miliardarilor de carton si a baronilor locali.

  • Tinerii sunt cei chemati sa gestioneze Romania.

    Pentru a infaptui acest deziderat, trebuie reinstaurata in Romania scara valorilor bazata pe profesionalism, competenta si onestitate, trebuie sa existe un cadru legislativ nediscriminatoriu si o deplina egalitate de sanse. Educatia tinerilor trebuie sa inceapa cu protectia familiei, ca sistem socio-cultural, redandu-i-se acesteia dimensiunile sale etice si religioase. O abordare larga si nediscriminatorie a fiintei umane va crea cadrul prin care tinerii sa aleaga in mod liber si responsabil sa ramana in Romania, fiind convinsi ca, in functie de efortul lor, bunastarea si demnitatea propriei persoane le sunt asigurate in tara. Singura investitie sociala sigura este increderea in tineret, ca fiind cel mai motivat de modernizarea Romaniei, capabil de o innoire autentica si de realizarea unei reforme adevarate.

  • O economie sanatoasa nu poate exista intr-un mediu politic nesanatos, viciat, corupt.

    Sustinem eliminarea completa a oricarui fel de discriminare, generatoare de coruptie, intre diversii intreprinzatori si investitori, incurajarea efectiva a intreprinderilor mici si mijlocii, pe care le consideram baza unei structuri eficiente si sanatoase a economiei si singura cale pentru dezvoltarea clasei de mijloc, care asigura echilibrul social, politic si economic in toate tarile dezvoltate. Caracterul crestin-democrat al economiei de piata bazata in principal pe dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii rezida in faptul ca intensificarea productiei lor nu va fi un scop in sine, ci premisa urmatoarelor actiuni: locuri de munca suficiente si actiuni conjugate de recalificare profesionala; functionarea sistemelor de asigurari sociale; finantarea serviciilor publice; asigurarea capacitatii de aparare a statului; indeplinirea sarcinilor asumate fata de categoriile sociale defavorizate; mentinerea echilibrului ecologic; sustinerea invatamantului de cultura generala si a medicinii preventive. Intrucat coruptia, clientelismul, minciuna si hotia sunt promovate in principal de acele persoane pe care Punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara si motiunile Partidului Popular European le-ar elimina din viata politica - in genere in zona decidentilor -, sustinem actualitatea Punctului 8 si adoptarea Legii lustratiei.

  • Taranul roman trebuie protejat prin politici de stat pentru a putea capitaliza.

    Trebuie sustinut taranul roman mai ales in perspectiva integrarii in UE, pentru a produce peste nivelul de subzistenta. Ne referim aici la taranul care si-a asumat un risc cumparand un utilaj agricol, cu care si-a lucrat pamantul, a produs si cauta sa devina independent social, deci sa-si vanda produsele, sa obtina capital. Acest lucru se poate realiza prin functionarea creditului agricol, prin subventionarea utilajelor agricole, prin cupoane, prin crearea unor forme asociative de exploatare si desfacere a produselor. Prin finantare externa gen SAPARD, vom dezvolta la sate o componenta agroindustriala de prelucrare macar primara, daca nu chiar finala a produselor agricole si animaliere, care sa creeze locuri de munca si sa ofere o alternativa celor care vor trebui sa abandoneze munca campului. Un interes deosebit vom acorda crearii unor conditii civilizate de viata in locuinta rurala, modernizarii in stil european a satului romanesc.

  • Integrarea deplina in UE si o prezenta activa si responsabila in NATO si in Parlamentul European raman tinte majore ale Romaniei. Incepand cu 1990, primul partid care a prezentat in mod raspicat si fara nici o ambiguitate necesitatea intrarii Romaniei in NATO si afilierea la UE a fost PNTCD, prin vocea cea mai autorizata a lui Corneliu Coposu. Credem ca pentru a sprijini efectiv integrarea tarii noastre in UE este obligatorie prezentarea pe larg catre populatie a obligatiilor care ne revin si pe care trebuie sa si le asume fiecare nou membru al UE. Alegerile pentru europarlamentarii romani trebuie sa se desfasoare cu deplina onestitate si sa sustina principiul competentei drept principal criteriu de eligibilitate, sa promoveze oameni capabili sa negocieze cu demnitate si eficienta in folosul Romaniei.

Despre viitorul crestin-democratiei romanesti

Cu doi ani inaintea alegerilor parlamentare normale sau cu un an inaintea unor posibile alegeri anticipate, suntem in fata a doua intrebari majore: mai poate PNTCD sa se erijeze in unicul reprezentant autorizat al crestin-democratiei romanesti? Si daca raspunsul este negativ, care este strategia de urmat pentru revigorarea in Romania a unei miscari crestin-democrate? In parlamentele multor tari din Europa Occidentala cu veche traditie democratica sau in tari din Europa de Est care au fost primite in UE, exista mai multe partide crestin-democrate, populare si conservatoare. Spre pilda, Germania, Belgia si Elvetia au doua partide crestin-democrate. Cu toate acestea, la noi se sustine necesitatea coagularii tuturor partidelor care se considera crestin-democrate intr-un singur partid, din cauza slabiciunii evidente aratate de fiecare in parte la alegerile din 2004. Privind lucrurile in perspectiva alegerilor din 2008 (care s-ar putea tine si in 2007), este clar ca faramitarea miscarii crestin-democrate este total neproductiva din punct de vedere electoral. La masa tratativelor, PNTCD vine cu prestigiul si capitalul de simpatie pe care le are in Europa si apoi cu structurile organizatorice inca prezente in teritoriu, pe care le pune la dispozitia altor formatiuni care se considera atasate de ideile crestin-democratiei.

Nicolae Constantinescu, Revista 22,10 - 16 noiembrie 2006

Articol citit de 2837 ori.

Alte articole