Fan Page Corneliu Coposu

Editorialul EVZ: Cearta din PDL şi creştin-democraţia - EVZ.ro, 31 iulie 2010

Înapoi la Ziare din 2010

Câţiva intelectuali apropiaţi de PDL, în frunte cu ministrul de externe, Teodor Baconschi, au creat Fundaţia Creştin- Democrată.

E o încercare firească de a clădi un pol de dreapta autentic, de a canaliza o mişcare populară. Asta pentru că, de-a lungul timpului, dreapta nu a avut o reprezentare reală în România.

Iniţial, imediat după Revoluţie, culoarul în ceea ce îndeobşte se numeşte "dreapta" pe eşichierul politic a fost ocupat întâmplător de PNŢCD. Spun întâmplător pentru că PNŢ a fost, în perioada interbelică, un partid de stânga. "Ţărănismul" său venit din partea aripii Ion Mihalache avea valenţe stângiste, spre deosebire de aripa naţională transilvăneană a lui Iuliu Maniu, care cocheta mai curând cu liberalii.

Imediat după 1989, Corneliu Coposu a fost nevoit să fuzioneze cu o grupare creştin-democrată condusă de poetul Ioan Alexandru, Liviu Petrina, Iftene Pop, Pavel Suian. Charismaticul lider a înţeles imediat că platforma tradiţională a PNŢ nu mai era actuală în noua Europă şi s-a orientat spre creştin-democraţie. Este adevărat că lui Corneliu Coposu i s-a reproşat această reorientare. PNŢ a pierdut fieful său: ţăranii au fost absorbiţi de PDAR, iar în Transilvania a luat fiinţă PUNR!

Cu toate acestea, PNŢCD a fost perceput ani întregi ca fiind un partid de dreapta datorită anticomunismului său inoculat de foştii deţinuţi politici şi nicidecum de ideologia creştin-democrată.

De altfel, gruparea Ioan Alexandru s-a pierdut în marea masă a partidului, din ea rămânând doar două litere stinghere în titulatura partidului: CD. Din nefericire, apartenenţa religioasă a majorităţii liderilor PNŢCD la Biserica Greco-Catolică sau Biserica Unită cu Roma a creat senzaţia în spaţiul public că ideologia creştin-democrată este apanajul catolicismului şi nu al religiei majoritare din România, ortodoxia.

Percepţia este cât se poate de adevărată, pentru că actuala creştin-democraţie a luat naştere ca urmare a enciclicei "Graves de Communi Re" din 1901, a Papei Leon al XIII-lea, cel care a pus bazele mişcării politice "Acţiunea catolică populară".

"Papa a încercat să stopeze îndepărtarea clasei muncitoare şi a celei industriale de Biserica Catolică şi a dorit ca Biserica să se implice în obţinerea de drepturi sociale pentru aceste clase. Erau avute în vedere în primul rând normele salariale, proprietatea privată şi familia. Acţiunea Bisericii şi implicarea sa au însemnat o abatere de la tradiţia catolică de până atunci", susţine cu competenţă Maria Vasiu în excelentul studiu - din pacate, prea puţin citit - "Doctrine şi partide politice europene".

După dispariţia lui Corneliu Coposu, lipsa unei conduceri unitare, a unei doctrine articulate, dificultatea atragerii gupurilor creştin-ortodoxe, precum şi o guvernare dezastruoasă, au dus la prăbuşirea creştin-democraţiei în România.

Iniţiativa lui Teodor Baconschi este de bun-simţ şi bine-venită. Nu mă interesează că unii strâmbă din nas pentru că această platformă este susţinută de Vasile Blaga sau de alţi grei din partid şi pare o contraofertă la gruparea lui Traian Băsescu şi la curentul liberal din PDL.

"Liberalii generoşi" din jurul lui Stolojan care nu se mai regăsesc doctrinar pe zi ce trece! E chiar de salutat că Vasile Blaga duce şi o luptă ideologică, nu una de uzură şi subterană. Sub Traian Basescu, Partidul Democrat a înţeles să-şi găsească o cale proprie. Stânga era definitiv acaparată de PD, aşa că PD a fost nevoit să intre pe vechea matcă a PNŢCD, să îmbrăţişeze creştin-democraţia. Creştin-democraţie care are un cuvânt greu de spus în Europa, în cadrul curentului popular.

Deocamdată, PDL este o struţo-cămilă ideologică, în care se regăsesc social-democraţi autentici precum Frunzăverde, liberali ca Stolojan şi creştini-democraţi ca Blaga şi, virtual, Baconschi. La urma urmei, liantul acestora nu este decât Traian Basescu şi mirosul fripturii de la putere.

Platforma politică propusă de Baconschi are mari şanse de reuşită. Marea majoritate a intelectualilor apopiaţi de PNŢCD se regăsesc astăzi în PDL, iar mesajul anticomunist a fost peluat cu brio. Pentru a reuşi însă, noii creştini-democraţi trebuie să fie atenţi la dimensiunea spirituală, religioasă. Lipsa unei credinţe, a unei atitudini religioase mutilează dreapta, o dezumanizează. Şi nu ştiu dacă atragerea unor oameni cu cunoştinţe religioase precum Baconschi, Petre Guran sau al veşnicului "intelectual-speranţă" Radu Preda e de-ajuns.

Partidul este o organizaţie de mase, precum Biserica. Iar majoritari în România sunt ortodocşii!

Florian Bichir, 31 iulie 2010, EVZ.ro

Articol citit de 1793 ori.

Alte articole