calin
September 21st, 2010 at 8:11 am
Gusi, cefe, halci, burtzi… Nu e cumva un advertorial? O reclama mascata la ceva macelarie? Imi scapa…:)
Ok, poate ca nu e Corneliu Coposu virtuos, merituos pentru a fi canonizat dar nici sa ii pui in carca toate pacatele PNT, chiar si sub forma unei simple asocieri, nu e un kosher. Hai sa il judecam pe CC doar prin prisma a ceea ce a reprezentat cu adevarat pentru PNT si Romania, atat inainte de ‘48 cat si dupa ‘89, dincolo de orice aprecieri de natura fiziologica.
NU am fost un simpatizant al CC, ba din contra. L-am vazut o singura data, intamplator, la Bucuresti si mi-a produs o singura impresie: mila. Nu puteam vedea in el acea icoana vie, acel Jesus Christ Superstar in varianta autohtona. Era pentru mine doar un batranel pe a carui fata se putea citi suferinta. Mergea greu, vorbea rar (poate mai degraba un reflex al ardeleanului din el) si nu se arunca in discutie. Astepta…
Mai tarziu acel sentiment de mila l-am resimtit ca o vina intarziata. CC era transfigurarea culpei pe care, vrem – nu vrem, o purtam noi, ca neam, pentru ce s-a intamplat dupa ‘48. Si, in numele acelei culpe asumate, am preferat sa uit resentimentul retinut dar real, ascuns in spatele cuvintelor lui CC.
CC a plecat dintre noi nici prea repede si nici prea tarziu. Atunci cand trebuie. A fost elementul latent al schimbarii din 1996, a impins de la spate o opozitie de carton, dandu-i sansa puterii. A devenit o fantoma care ne bantuie din ce in ce mai rar pentru ca reprezinta o perioada de care, pentru a evita disonanta cognitiva, vrem sa ne aducem din ce in ce mai putin aminte… Ca de altfel de volume intregi din istoria noastra recenta!
Comentariu la articolul Corneliu Coposu de Dan Ungureanu
