Corneliu Coposu Fan Page

Noii îmbogăţiţi pentru suferinţa altora - Historia.ro, 3 septembrie 2010

Înapoi la Ziare din 2010

Generalul Ion Eremia a fost ministru adjunct al Apărării

Tribunalul Bucureşti i-a acordat daune morale de 1,4 milioane de euro soţiei fostului general Ion Eremia (1913-2004), pentru traumele suportate de acesta în închisorile comuniste. Nicoleta Eremia (59 de ani) este beneficiara întregii sume, deşi s-a căsătorit cu fostul general în 1971, după ce Ion Eremia fusese reabilitat de regimul comunist.

Ion Eremia, fost ministru adjunct al Armatei pe vremea lui Gheorghiu-Dej, a făcut şase ani de închisoare în puşcăriile comuniste între anii 1958 şi 1964 . Ofiţer de carieră, Eremia avea gradul de căpitan în timpul evenimentelor de la 23 august 1944. Din august 1945, el a fost redactor-şef al nou-înfiinţatului ziar militar „Glasul Armatei" (în prezent „Observatorul militar").

Ulterior, el a ocupat diverse funcţii de conducere: şef al Direcţiei Propagandă şi Agitaţie din cadrul Direcţiei Generale de Propagandă a Armatei, şef al Casei Centrale a Armatei şi comandant al Academiei Militaro-Politice. A promovat spectaculos în grad, în numai trei ani ajungând general-maior (9 septembrie 1952). Între anii 1948 şi 1955, Eremia a fost deputat în Marea Adunare Naţională, iar din 1952 până în 1955 a ocupat funcţia de ministru adjunct al Apărării.

Excluderea din partid

După moartea lui Stalin, în anul 1953, el a pledat pentru reformarea Partidului Muncitoresc Român. În 1955, a fost acuzat de „activitate antipartinică", exclus din rândurile PMR, trecut în rezervă şi eliberat din funcţia din Guvern. În 1957 s-a angajat funcţionar la Inspecţia Comercială de Stat. A fost arestat după ce Securitatea a pus mâna pe manuscrisul cărţii „Gulliver în Ţara Minciunilor".

Condamnarea şi reabilitarea

Eremia a fost arestat la data de 17 decembrie 1958, şi a fost deţinut timp de şase ani în penitenciarele Jilava, Râmnicu-Sărat şi Aiud. A fost eliberat la 24 iulie 1964, prin decretul de graţiere prin care au fost eliberaţi deţinuţii politici din închisorile comuniste. În 1970, el a obţinut reabilitarea judecătorească, iar în 1971 s-a însurat cu Nicoleta Eremia, care avea 20 de ani la acea vreme.

Daune morale record

Nicoleta Eremia, beneficiara celor 1,4 milioane de euro

Nicoleta Eremia, beneficiara celor 1,4 milioane de euro

Judecătoarea Mirela Pod, de la Secţia a III-a Civilă din Tribunalul Bucureşti a decis, la data de 14 aprilie 2010, la primul termen de judecată al procesului, acordarea de daune morale în valoare de şase milioane de lei (circa 1,4 milioane de euro) către Nicoleta Eremia, soţia fostului general.

Ministerul Finanţelor şi Ministerul Public au contestat decizia cu apel. Procesul se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi are termen în noiembrie 2010. „Nu cred că va rămâne această soluţie. E posibil doar dacă merg şi mă plâng la CEDO", a declarat Nicoleta Eremia. „Soţul meu avea 80 de kilograme când a intrat în închisorile comuniste, iar când a ieşit mai avea 30 de kilograme", a mai spus soţia fostului general. Întrebată ce va face cu banii, în cazul în care decizia rămâne definitivă, Nicoleta Eremia a refuzat să răspundă. (Florel Manu)

Victimele comunismului

Peste 91.000 de fişe matricole penale s-au întocmit între 1945 şi 1989 deţinuţilor politici din puşcăriile comuniste. În total peste 73.000 de persoane au fost depistate de cercetători. O mare parte dintre documentele care certifică abuzurile autorităţilor comuniste au dispărut sau au fost distruse.

Bani pentru suferinţele părinţilor

Ileana Brătăşanu, fiica lui Paul Brătăşanu - Gradul 33 Locotenent Mare Comandor în Masoneria Română - a primit 500.000 de euro daune pentru suferinţele tatălui său. Paul Brătăşanu a fost condamnat, în „lotul masonic" în 1953, pentru înaltă trădare, iar după şapte ani de închisoare a murit la Penitenciarul Piteşti.

Inginerul Tit-Emilian Stroescu, fiul fostului disident politic Nicolae Stroescu (1921- 2003), a primit despăgubiri de 300.000 de euro pentru suferinţele părintelui său. Nicolae Stroescu a încercat să organizeze o mişcare de rezistenţă în 1948. El a fost întemniţat, internat la sanatoriu, mutat cu domiciliu forţat şi urmărit de Securitate timp de 40 de ani.

Daunele pentru deţinuţi politici, limitate

Guvernul a aprobat la începutul lunii iulie o ordonanţă de urgenţă prin care a limitat la 10.000 de euro despăgubirile pe care instanţele judecătoreşti le pot acorda unui deţinut politic din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În cazul urmaşilor de gradul I care solicită recompense, plafonul a fost limitat la 5.000 de euro. În ordonanţă se arată că prejudiciul moral suferit prin condamnare va fi în cuantum de până la 5.000 de euro pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I şi 2.500 de euro pentru descendenţii de gradul al II-lea. Ordonanţa produce efecte încă de la adoptare, urmând să intre în dezbatere parlamentară în sesiunea care începe la 1 septembrie.

„Suferinţa nu poate fi măsurată în bani şi nu este în regulă să se dea astfel de sume drept despăgubire", a declarat deputatul PDL Petru Movilă, iniţiator al unui proiect legislativ de limitare a recompenselor în cazul deţinuţilor politici. Acesta susţine că toţi cei care au suferit ar trebui să primească o recunoaştere financiară, însă aceasta ar trebui să fie la acelaşi nivel pentru toată lumea. „Nu mi se pare normal ca unii să primească sume foarte mari, iar alţii deloc. În felul acesta va fi mereu o goană după răscumpărarea suferinţei", a încheiat Movilă. (Mihaela Dincă)

Corneliu Coposu nu a cerut niciun leu

Corneliu Coposu a lăsat trecutul deoparte

Corneliu Coposu

Rodica şi Flavia Coposu au fost martorele anilor grei de temniţă, 17 şi jumătate, în care fratele lor, Corneliu Coposu, a fost supus terorii. Au cunoscut apoi regimul de hărţuire continuă impus de Securitate oricui îşi lăsase amprentele în celulele comuniste.

„Seniorul" i-a privit însă mereu cu îngăduită creştinească pe toţi cei care l-au urât şi, după ce România a scăpat de sub „jugul" PCR, a lăsat trecutul deoparte şi a început, cu ultimele puteri, adevărata luptă: cea pentru democraţie. Nu i-au trebuit privilegii sau compensaţii, i-a fost de ajuns faptul că valorile lui, cele pentru care a fost purtat prin închisorile din toată ţara, au fost scoase la lumină.

„În 1992 a venit cineva la noi acasă şi l-a întrebat pe Cornel dacă vrea să iniţieze o acţiune în justiţie pentru reabilitarea lui morală. Cornel a răspuns categoric: «Nu am faţă de cine să fiu reabilitat. Trebuie ca ei să-şi ceară scuze şi atât! Daunele morale sau materiale nu pot să compenseze însă suferinţa celui care a stat închis atâta timp. Pentru el nu mai contează banii, iar ce am păţit noi este «floare la ureche» faţă de ce a trăit fratele meu. Dacă o despăgubire materială o consolează pe doamna Eremia, poate că ar trebui să primească acei bani. Până la urmă, de pe urma comunismului s-a suferit mult", povesteşte Rodica Coposu.

„O sumă foarte mare"

Despre daunele morale record pe care le-a primit Nicoleta Eremia, ţărănistul Ion Diaconescu, cel pe care istoria l-a pedepsit cu 17 ani de închisoare politică, explică lucid: „E o sumă de bani foarte mare şi, în cazul în care se va crea un precedent, nu văd posibilitatea ca, în vreme de criză, o astfel de despăgubire să fie acordată tuturor celor care s-au opus regimului. În plus, pe linie politică, Ion Eremia este diferit de ce am făcut noi", spune ţărănistul. (Laurenţiu Ungureanu)

Disidenţi despăgubiţi

Zeci de foşti deţinuţi politici au câştigat în instanţă daune morale în baza Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Deciziile în care daunele morale au fost foarte mari au fost contestate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Public cu apel şi recurs.

- Liderul ţărănist Ion Diaconescu a primit despăgubiri de 500.000 de euro pentru chinul îndurat timp de 15 ani în închisorile comuniste Jilava, Aiud, Râmnicu- Sărat şi Baia Sprie. El a fost condamnat, în 1947, pentru rolul său de membru în Biroul de conducere pe ţară al Organizaţiei de Tineret a Partidului Naţional Ţărănesc.

- Directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Radu Ciuceanu (82 de ani), a primit daune morale de 600.000 de euro pentru 15 ani de închisoare comunistă şi este unul dintre supravieţuitorii „Experimentului Piteşti". Ela fost condamnat pentru că a activat în Mişcarea de Rezistenţă Anticomunistă din Oltenia.

- Arhitectul Emanoil Mihăilescu (75 de ani), membru al grupului intelectual-religios „Rugul Aprins", a primit 600.000 de euro pentru chinurile îndurate în cei cinci ani de închisoare, şi pentru faptul că a fost urmărit de fosta Securitate până în 1989. Ela fost condamnat în 1958 pentru uneltire contra ordinii sociale.

Ionel Stoica, 03 septembrie 2010, Historia.ro

Articol citit de 2695 ori.

Alte articole