Corneliu Coposu Fan Page

Venesa Mădălina Puie - "Puterea exemplului: Corneliu Coposu"

Înapoi la Lucrările Câștigătoare

Răspunsurile la întrebările concursului sunt:

1. Paragraful rostit de Corneliu Coposu "Tot atunci mi-a dispărut o altă scriere de nerefăcut - Istoria unui tribun -" se regăseşte în articolul "Manuscrise şi percheziţii" din ziarul "Adevărul literar şi artistic", numărul 109, 22 martie 1992.

2. Paragraful rostit de Corneliu Coposu: "Ceea ce a pierdut poporul român prin comunism nu poate fi compensat în viaţa a două sau trei generaţii" , se regăseşte în cartea "Memorialul Durerii: o istorie care nu se învaţă la şcoală" de Lucia Hossu Longin, carte apărută la Bucureşti, la editura Humanitas, în anul 2007.

Numele semnatarului: Venesa Mădălina Puie
Vârsta:16 ani
Şcoala: Liceul Pedagogic "Dimitrie Ţichindeal" – ARAD
Clasa: a X-a C
Profesor coordonator: Doru Bogdan
Adresa şcolii: Str. Bulevardul Dragalina, Nr. 5-7, Tel. 281533, ARAD
Adresa semnatarului: Str. Faleza Sud, cartier Alfa, ARAD

Istoria României din perioada ce a urmat acelui însângerat decembrie 1989 a fost indiscutabil sigilată de numele si activitatea celei mai prestigioase personalităţi politice româneşti: Corneliu Coposu.

Născut în ambianţa unei familii române din Ardeal, cu ascendenţă preotească, respirând valori şi principii autentic creştine, româneşti şi democratice, din cuprinsul căreia Corneliu Coposu s-a afirmat încă din anii şcolarităţii ca un virtual român creştin, cu rădăcini sănătoase în substanţa axiologică, morală a acestui pământ. Trecând prin şcolile renumite ale Blajului, şcoli care i-au cimentat structura intelectuală şi morală la luminile mereu vii ale Şcolii Ardelene, mai apoi prin universităţile Clujului (Facultatea de Drept), Corneliu Coposu sensibil la principiile şi valorile Partidului Naţional Ţărănesc, intră pe poarta măreaţă a istoriei românilor din deceniul al IV-lea şi următoarele, avându-i ca modele pe marii ctitori de ţară şi moralitate : Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi mulţi alţii.

Ajungând de tânăr să câştige încrederea marilor parinţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, Corneliu Coposu se afirmă în viaţa acestui partid ca o mare speranţă, ca un purtător ales al ,,steagului” acestuia; va ajunge să deţină funcţii importante în viaţa partidului precum cele de : Preşedinte al Tineretului Naţional Ţărănesc (1935), Secretarul Politic al lui Iuliu Maniu (1940) şi în 1944 Preşedinte al filialei Sălaj al partidului.

În 1947, când regimul comunist prin politica sa abuzivă interzice activitatea partidelor istorice: Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal, şi va arunca în închisorile sale pe marile conştiinţe ale acestora si pe mulţi alţi nevinovaţi intelectuali, preoţi, jurişti, învăţători, medici, ingineri, artişti, scriitori, ofiţeri militari, ţărani, Corneliu Coposu va face şi el parte din lotul nevinovaţilor întemniţaţi. Şaptesprezece ani şi jumătate a dus o luptă acerbă de supravieţuire în cele şaptesprezece închisori precum: Jilava, Piteşti, Gherla, Uranus, mai apoi lagăre: Ghencea, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Capul Midia etc. Ultimii opt ani din cei şaptesprezece i-a petrecut la Râmnicu Sărat, într-o izolare totală, încât singur fiind şi necomunicând cu nimeni, a ajuns chiar sa-şi piardă deprinderile de vorbire.

Cu un astfel de trecut nepătat apare pe scena politică a României post-decembriste, Corneliu Coposu, cel care şi-a câştigat pe bună dreptate titlul de: PREŞEDINTELE MORAL AL ROMÂNIEI.

Corneliu Coposu a fost moral pentru că s-a născut într-o familie morală, preoţi creştini (greco-catolici) cu frică şi dragoste neîntinate pentru Dumnezeu, neamul român şi libertatea acestei lumi, de unde Corneliu Coposu a moştenit aceste trăsături preţioase.

A fost moral pentru că s-a ridicat intelectual în spaţial unor şcoli în cuprinsul cărora a respirat iubire faţă de popor dovedită până la sacrificiu.

A fost moral pentru că s-a format politic, ca un oştean al Partidului Naţional Ţărănesc şi al României, beneficiind de statura impresionantă prin moralitatea, cutezanţa şi spiritul neînfricat al lui Iuliu Maniu şi Ion Mihalache (fondatorii acestui partid).

A fost moral pentru că în închisoare şi lagăre nu şi-a pierdut câtuşi de puţin condiţia sa spirituală, a rămas el însuşi, cu toţi cei care i-au ctitorit fiinţa sa, a rămas cu neamul său şi cu Dumnezeu în acele clipe umbrite de politica regimului comunist. A crescut, îndrăznim a spune, în dimensiunea sa morală pentru că a întâlnit la ,,răcoare”, un dascăl exemplar prin moralitate şi prin conduită sa de a nu face pact cu diavolul şi de a nu-şi abandona principiile sale: ŢĂRANUL ROMÂN.

A fost moral mai cu seamă în perioada de după ispăşirea detenţiei (1964) când, în pofida urmăririlor la care a fost supus de aparatul represiv comunist, nu a făcut concesii cu principiile de moralitate creştină ce l-au definit. A rămas mereu el însuşi: MORAL.

A fost moral pentru că în vremuri de cumplit totalitarism a ţinut în mâinile sale şi sub bătaia inimii sale, a conştiinţei sale, steagul Partidului Naţional Ţărănesc, pe care unii l-au crezut îngropat definitiv , iar el, Corneliu Coposu a ştiut să-l adăpostească şi să-l alimenteze, menţinându-l încă viu, în vremuri de urgie comunistă. Pentru că a crezut, cu toată fiinţa lui în partidul său, în programul şi principiile lui.

A fost moral pentru că la ceasul istoriei noastre, extrem de grele, din deceniile 1989, Corneliu Coposu a fost treaz, scoţând din anonimatul politic pe Partidul Naţional Ţărănesc şi relansându-l pe scena politică, pe care l-a ocrotit cu atâta iubire, crezând în el împreună cu tovarăşii lui.

A fost moral pentru că a avut curajul şi tăria de caracter de a mărturisi oral şi în scris pentru cei de azi şi pentru cei de mâine, pentru tineri mai ales, spre a le fi de învăţătură, ororile şi paginile pline de sânge pe care le-a trăit neamul românesc în cei 50 de ani de totalitarism comunist.

Corneliu Coposu a fost moral pentru că, în pofida, atâtor umilinţe, batjocuri, agresiuni fizice şi morale la care a fost supus şi pe care le-a îndurat ca un umil şi smerit creştin, i-a iertat pe toţi potrivnicii lui, nepurtând nici unuia dispreţ, ostilitate şi spirit răzbunător.

Corneliu Coposu a înţeles, asumându-şi-l şi trăind plenar, îndemnul pe care l-a adresat tuturor, Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos, răstignit pe cruce: ,, Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!”.

Chiar dacă Timpul de după 1990 nu i-a oferit şansa de a fi efectiv ales prin votul Electoratului ca Preşedinte al României, Corneliu Coposu a fost alesul neamului românesc pătruns de sfinţenia şi puritatea caracterului său şi a vieţii sale ca un OM reprezentativ, demn de a ocupa întru eternitate, funcţia de ,,PREŞEDINTE MORAL AL ROMÂNIEI”.

Preşedintele Moral al României reprezintă un exemplu de urmat pentru tineri, în mod special, pentru că ei reprezintă ziua de mâine, viitorul ţării. El a luptat pentru acordarea de burse studenţilor, având încredere în capacităţile noastre intelectuale şi morale. Tinerii au nevoie de astfel de modele de viaţă, în care se regăsesc toate valorile şi caracteristicile plăcute lui Dumnezeu: generozitate, patriotism, credinţă în libertatea cu care s-a născut neamul românesc, respect, moralitate; caracteristici bine definite în fiinţa lui Corneliu Coposu. Deasemenea, părinţii si profesorii trebuie să aibă curajul să povestească istoria aşa cum este ea, cu bune, cu rele, cu personalităţile ei remarcabile sau mai puţin remarcabile pentru ca elevul să deosebească binele de rău şi să se lase îndrumat de istorie, pe drumul mântuirii sale.

Cu toţii trebuie să-l reactualizeze în conştiinţele tinerilor pe Corneliu Coposu, modelul moralităţii în politică şi viaţa socială pentru că personalitatea Lui nu va dispărea din filele istoriei. Ea va trăi sau va renaşte dacă vremurile îi vor fi potrivnice, asemenea Păsării Phoenix, luminând mereu mintea şi sufletul tinerilor, atâta timp cât familia, şcoala şi societatea va permite ca acest exemplu de moralitate să nu fie uitat, ci să fie mereu prezent şi deci trăit în întreaga fiinţă a copilului, a tânărului elev, viitorul OM de mâine.

Credem cu tărie că puterea exemplului, a modelului de OM MORAL al lui Corneliu Coposu va avea menirea să fortifice poporul român în ziua de mâine, ce trebuie să stea sub zodia Moralităţii, Libertăţii şi a Fericirii sale.

Bibliografia:

1. Tudor Călin Zarojanu, „Viaţa lui Corneliu Coposu”, Editura „Maşina de scris”, 1996, Bucureşti
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Coposu
3. www.corneliu-coposu.ro/articol/index.php/548_distrugerea_taranimii_lavinia_ betea_jurnalul_ 17082006/

Articol citit de 3000 ori.

Alte articole