Nume: Andrei Virginia-Nicoleta
Vârsta: 17 ani
Elevă în clasa a XI
Şcoala: ”Colegiul Naţional Ienăchiţa Văcărescu”
Adresa şcolii: Str. Calea Domnească, nr. 235,loc Târgovişte, jud Dâmboviţa
E-mail: colegiul@ienachita.com
Tel/Fax: (040) 0245- 210966
Profesor coordonator: Orfanu Mihaela

Subiectul nr 1

1987

Profitând de prezenţa la Bucureşti a vicepreşedintelui Uniunii Europene Creştin-Democrate,Jean Marie Doyer,şi reuşind să îl întâlnească,Corneliu Coposu solicită aderarea PNŢ-CD(denumit astfel pentru prima dată la Uniunea Europeană Creştin Democrată cu rugămintea ca aceasta să nu fie făcuta publică decât atunci când condiţiile din România vor fi favorabile-ceea ce s-a şi întâmplat pe 1 februarie 1990,la Congresul UECD de la Bruxelles.

Începe apoi corespondenţa cu Baronul Georges Serdici,care afirma în una din scrisorile trime lui Corneliu Coposu:”Pentru noi orice înţelegere între Americani şi Soviete este o catastrofă!...deşi,nici nouă nu prea ne place să vedem miile de arme nucleare prin Europa[..].Suntem cu toţii trişti şi desperaţi când avem ştiri din Ţară,dat fiind că sunt tragice...Lumea şi în special americanii ar putea face ceva,dar,cum ţi-am scris deja,cei de la Departamentul de Stat îşi duc politica lor nefastă de diferenţiere,pe care în ciuda tuturor eforturilor,până acum,încă n’am putut-o schimba.Totuşi,continui să lupt!” La lupta împotriva politicii de diferenţiere de care are parte România,participă şi C.Coposu prin argumentele sale prezente în scrisoarea trimisă Domnului Măcărescu:"Această propagandă ,pe nedrept minimalizată de unii a reuşit să înfiltreze prin abilitate şi persuasiune în opinia publică a ţărilor occidentale,în dauna intereselor româneşti.[...].Eu am recomandat,consecvent,în repetate rânduri,prin corespondenţa întreţinută cu cei din diaspora,o solidarizare a tuturor românilor,fără deosebire de crez şi orientare politică,pe linia unor princiipiii comune tuturor,care să constituie o platformă minimală de acţiune prioritară unanim însuşită şi generatoare a manifestărilor româneşti de combatere a propagandei intense,dezlănţuită de duşmanii ţării. Principiile de bază ar trebui să fie:independenţa şi suveranitatea deplină a ţarii;integritatea frontierelor de la 1938;libertăţile fundamentale şi drepturile omului,pentru toate naţionalităţile conlocuitoare ,asigurate de instituţiile democratice.

1989

21-22 decembrie.În casa lui Corneliu Coposu este elaborat apelul PNŢ-CD,semnat iniţial de 10 persoane,printre care:Ion Diaconesci,Ion Puiu,Ion Barbus,Sergiu Macarie,Nicolae Ionescu-Galbeni,Ioan Lup.

1990

8 ianuarie.Reînfiinţarea oficială a Partidului Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat,al cărui preşedinte este Corneliu Coposu.

Într-un interviu acordat în această perioadă,Corneliu Coposu afirma principiile călăuzitoare ale concepţiei creştin demacrate:,apărarea păcii,întregirea naţională prin unirea cu Patria a teritoriilor româneşti ocupate în mod abuziv şi realizarea unităţii europene,bazată pe respectarea drepturilor omului,colectivităţilor etnice şi naţiunilor.

1 decembrie.La prima sărbătorire a noii zile naţionale,Corneliu Coposu ţine un discurs.Iată câteva din cuvintele sale:

"Puterea noastră născuta din morminte s-a adăugat la puterea de viaţă şi la curajul celor care,înfruntând primejdiile,au zidit o ţară care nu mai poate fi dărâmată.Stăpânirile şi domniile sunt vremelnice,naţiunile vrednice sunt eterne,neamurile înaintează peste oprelişti pe drumul destinului lor,vrednicia marilor inainte-mergători se împleteşte în viaţa celor care sînt şi a celor care vor veni.”

15 decembrie.Ia fiinţă Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei,leagănul viitoarei Convenţii Democratice din România.

1991

La şedinţa de partid din 23.02,Corneliu Coposu afirma:"În privinţa relaţiilor noastre externe,am fost primii care am militat pentru reintegrarea noastră în Europa,de care am fost despărţiţi prin cei 45 de ani de dictatură comunistă care au promovat izolarea determinată de “cortina de fier”.Cautăm acum să spargem ideologia impusă de această cortina.Cu toate că graniţele dintre ţări s-au idealizat parţial,concepţiile retrograde ale dominaţiei staliniste din păcate persistă.Noi am încercat să fim pionierii legăturilor cu Occidentul-şi am reuşit-ceea ce oficialitatea se străduieşte să facă acum,fără prea mare succes:am reuşit să reînnodăm legăturile politice strânse cu toate partidele politice democratice din Occident.Noi am pătruns în Europa înaintea guvernului.Avem legături stabilite cu partidele creştin-democrate din Europa.Avem legături strânse cu partidele de guvernământ occidentale.Avem legături cu partidele creştin-democrate din America de Sud,din Asia şi chiar din Africa.În Africa neagră funcţionează astăzi mai multe partide creştin democrate.În ce priveşte relaţiile noastre cu guvernele străine,trebuie să vă spun că ne bucurăm de aprecierea guvernelor occidentale democratice din principalele state mari în care ne-am străduit şi am reuşit să ameliorăm imaginea ţării noastre,prăbuşită de erorile grave ale puterii politice.Sîntem în corespondenţă cu partidele creştin-democrate şi populiste din Italia,Germania,Belgia,Elveţia,Franţa,Grecia,Ungaria şi în ultimul timp cu cinci partide din Europa răsăriteană-Partidul Creştin Democrat Polonez,Partidele creştin democrate ceh şi slovac,Partidul Creştin-Democrat Ucrainean şi Partidul Creştin-Democrat din Bielorusia,pe care le-am invitat să participe la următorul nostru congres.[...].Partidul nostru atât de atacat şi hulit în interior se bucură în Europa civilizată şi-pot spune-în restul lumii de un prestigiu care depăşeşte pe cel al puterii politice actuale şi al altor formaţiuni.

Concepţia noastră de politică externă,ne determină să ţinem colaborarea cu ţările care ne-au sprijinit în construcţia României Mari.Sîntem pentru relaţii amiabile cu toate ţările democratice,pentru o colaborare ireproşabila cu toţi vecinii noştri.Divergenţele datorate trecutului istoric sau unor competiţii teritoriale trebuie să înceteze.Noi urmărim să restabilim relaţii amiabile cu Ungaria a cărei oficialitate a renunţat public la ideile revizioniste.Am reuşit prin vizita pe care am făcut-o la invitaţia Forumului Democratic Maghiar-care constituie guvernul actual din Ungaria,să stabilim bune relaţii cu vecinii noştri.Am primit asigurarea solemnă din partea principalelor partide politice din Ungaria că înţeleg să respecte frontierele ţării noastre,să recunoască dreptul nostru asupra Transilvaniei fără nici un fel de contestaţie,să recunoască dreptul nostru de a ne ocupa noi înşine de relaţiile cu minoritatea maghiară din Transilvania.Cred că am facut un pas înainte pentru amortizarea unor nedorite tensiuni.Pătrunderea noastră în Europa de mâine este legată de respectarea drepturilor omului,de stingerea tuturor conflictelor interne,de desfiinţarea oricăror competiţii între grupurile etnice din ţara noastră şi de acordarea libertăţilor pentru toţi cetăţenii ţării.”

13-15 aprilie.La sediul Partidului Social Democrat Român se desfăşoară a III-a Convenţie a Forumului Democratic Antitotalitar din Romănia.

6 mai.După convorbirile de la Cotroceni cu Ion Iliescu,preşedintele ţării şi cu liderii partidelor din Convenţia pentru Instaurarea Democraţiei,Corneliu Coposu declara presei:”Am stat de vorbă cu domnul Ion Iliescu,sugerându-i măsurile care trebuiesc luate pentru o stabilizare şi normalizare a situaţiei[...],pentru că opinia publică,care aşteaptă un reviriment ,să primească satisfacţie,iar Ţara Românească să dobândească credibilitatea determinată de un guvern stabil,care să beneficieze de încrederea străinătaţii”

iulie.Corneliu Coposu se afla în vizită la Versoix,la regele Mihai.

27 august.Republica Moldova îşi declară independenţa.

27 septembrie.Corneliu Coposu este reales preşedinte al Partidului Naţional Creştin-Democrat.

26 noiembrie.Se înfiinţează Convenţia Democratică din România din partidele componente ale Convenţiei pentru Instaurarea Democraţiei şi alte formaţiuni din Forumul Democratic Antitotalitar Român.Corneliu Coposu şi PNŢ-CD joacă un rol cheie şi în acest moment important pentru forţele opoziţiei democratice

1992

9 februarie.Alegerile locale dau câştig de cauză-cel puţin în oraşele mari-Convenţiei Democratice din România

August.Corneliu Coposu este invitat la Convenţia Partidului Republican din SUA,despre care afirma:Am avut o discuţie lungă şi fructoasă cu noul secretar de stat american ,Eagelburger,am avut întrevederi cu vicepreşedintele SUA,dl. Quayle,cu preşedintele Congresului Republican,cu un numar foarte mare de senatori care au afirmat fără reticenţe dorinţa de a se implica în economia românească şi de a ajuta la instaurarea democraţiei.Clauza naîiunii celei mai favorizate si fondurile pentru România depind de onestitatea ţi libertatea alegerilor din ţara noastră.”

27 sept.Corneliu Coposu este ales senator,pe listele CDR.

30 sept.Camera reprezentanţilor a SUA respinge clauza naţiunii celei mai favorizate pentru România

27 noiembrie.Corneliu Coposu demisionează din funcţia de preşedinte al CDR,pentru care îl propune pe Emil Constantinescu.

1993

20 iulie-5 august.Corneliu Coposu face un lung turneu european(Austria,Germania,Elveţia),invitat de Partidul Popular Austriac,Partidul Creştin Social Bavarez şi Partidul Creştin Democrat din Elveţia.

“Am profitat de ocazie pentru a susţine interesele României de a intra în Comunitatea Europeană,în Consiliul Europei,şi de a trece cu succes ultimul examen din toamnă,de la începutul de octombrie,pentru integrarea în instituţiile financiare şi politice europene.În sensul acesta am avut un schimb de vederi cu parlamentari din ţările pe care le-am vizitat şi care ne-au promis,la insistenţele mele că vor sprijini solicitările româneşti[...]Am încercat să le demonstrez că încadrarea României în instituţiile europene ar prilejui posibilitatea ca ,pe cale de presiuni morale,România să fie ajutată să îndeplinească,la standard european, clauzele obligatorii pentru această încadrare.Şi aici au fost de acord cu argumentele mele[..]

Este o politică greşita să conteşti nişte adevăruri pe care occidentalii le cunosc.E mai bine,aşa cum am făcut noi,să insistăm cu insistenţă încadrarea României în aceste instituţii,luîndu-se angajamentul ca pe parcurs,în măsura posibilului,se vor îndeplini toate clauzele.”

4 octombrie.Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei aproba aderarea României ,ca membru cu drepturi depline,la acest organism.

2 noiembrie.Bill Clinton semnează acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România.

3 decembrie.La Bucureşti se desfăşoară Conferinţa Uniunii Europene Creştin-Democrate.În cuvântul său,Corneliu Coposu spune:”Procesul de tranziţie prin care trec toate ţările din Europa Centrala şi de Est reprezintă tranziţia de la starea care atestă că tot ceea ce nu e explicit permis a fost interzis-la starea în care tot ceea ce nu este explicit interzis este permis.”

8-10 decembrie.Corneliu Coposu participă la Bruxelles,la Congresul X al Partidului Popular European

1994

24 ianuarie.O delegatie a PNŢ-CD condusă de Corneliu Coposu pleacă într-un turneu european ,pentru întâlniri cu Partidul Popular Austriac ,cel Bavarez şi cel Elveţian.

Corneliu Coposu afirma:”Prăbuşirea comunismului a surprins Occidentul nepregătit,dezorientat ca înainte de al doilea război mondial.Reacţiile la semnalele noastre sunt slabe.

1995

Februarie.Corneliu Coposu efectuează un turneu american,în cadrul căruia asistă şi la dezbaterea cu privire la statele europene care ar trebui ajutate pentru a se recupera ehilibrul mondial(grupul de la Vişegrad,ţările baltice şi Ucraina),C.Coposu insistă să fie inclusă şi Romănia pe această listă.

6 octombrie.Corneliu Coposu primeşte Legiunea de Onoare din partea Franţei,fiind decorat în gradul de ofiţer.

Subiectul 2: Are o ţară nevoie de lideri politici puternici?

“Dupa opinia mea, un om politic trebuie să fie constant, ferm, onest, foarte muncitor şi să fie incapabil de a face tranzacţii cu principiile. Sigur că trebuie să dispună de o oarecare abilitate în susţinerea principiilor pentru care militează. Fără îndoială că trebuie să aibă o mare dragoste de oameni, adică posibilitatea de a şi-i apropia în mod sincer şi capacitatea de a le asculta toate pasurile şi nevoile şi de a intra în rolul fiecărui om interpretînd şi punînd la suflet necazul lui.”(Corneliu Coposu)

Primul cancelar federal,fără îndoială figura decisivă de întemeietor al Republicii Federale,poate cel mai de seamă om politic al acesteia,Konrad Adenauer, rămâne gravat în filele istoriei încă de la primul său discurs din 24 martie 1946,în cadrul căruia afirma ca princiipii de bază pacea şi responsabilitatea:

”Libertatea persoanei nu înseamnă neîngrădire şi libertatea bunului plac,ea îl obligă pe fiecare să îşi folosească libertatea conştient de responsabilitatea pe care individul o are atât faţă de cei din jurul său cât şi faţă de întregul popor”.Prin aceste cuvinte,reieşea faptul că singura modalitate de a purcede la o reeducare spirituală a poporului german pentru ca acesta “să se poată înălţa din nou”,dupa eşecul total pe care îl înregistrase putea fi oferită de o democraţie bazată pe principiile eticii.

Corneliu Coposu,figura tutelară nu numai a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi a Convenţiei Democrate din România,ci a întregului front politic de orientare anticomunist, un reprezentant exponenţial al micii aristocraţii din Transilvania,a dat o pildă de constantă şi reactitudine în mijlocul unei lumi politice invadate de arivişti veroşi şi chiar de figuri patibulare.Fost secretar de stat al legendarului Iuliu Maniu,apoi deţinut politic vreme de 17 ani sub comunişti şi lider necontestat dupa 1989 al greu încercatei opoziţii anticomuniste,Corneliu Coposu s-a dovedit deopotrivă un luptător,un cititor şi un mărturisitor.Prin cuvintele sale:”Credem cu tărie că doctrina democraţiei creştine este doctrina societăţii viitoare care va realiza umanismul integrat şi echilibrul omenirii”,Corneliu Coposu acorda o valoare deosebită programului de guvernare,principiilor călăuzitoare care stăteau la baza creştin-democraţiei,cu ajutorul cărora România ar fi putut ieşi din impasul grav politic în care naţiunea era prăbuşită.Printre aceste principii se numărau:mobilizarea eforturilor naţiunii pentru unificarea ţării şi recontrucţia instituţiilor democratice anihilate de dictatura comunistă.Sarcina politică a Democraţiei Creştine era aceea de a apăra valorile istorice şi de a dezvolta perspective şi strategii hotărâtoare în dezvoltarea societăţii,în libertate şi armonie.

Plecând de la principiile libertăţii şi responsabilităţii,Konrad Adenauer a urmărit realizarea unei economii de piaţă care să reuşească să elimine în cât mai scurt timp lipsurile de după război şi să împiedice dezvoltarea unui capitalism controlat.El s-a pronunţat în numeroase discursuri oficiale împotriva soluţiilor care vizau o socializare de proporţii,aşa cum şi Corneliu Coposu a luptat împotriva comunismului românesc despre care afirma: "Deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au făcut cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea."

În ceea ce priveşte integrarea europeană,Adenauer s-a implicat în toate jocurile politice ale momentului,Consiliul Europei şi integrarea parţiala în Uniunea Montană la începutul anilor cincizeci,apoi înfiinţarea unei armate europene şi a CCE,mai târziu,în 1957/58 a testat şansele unei producţii trilaterale a bombei atomice printr-o colaborare între Franţa,Germania şi Italia,a urmat acceptarea propunerii lui de Gaulle de a forma o Uniune Politica,şi decizia în favoarea unui bilaterism germano-francez în cadrul grupului de şase state.De asemenea,Corneliu Coposu susţinea interesul acordat pentru unificarea europeană şi pentru reprezentarea României pe scenă internaţională la un nivel real,fapt ce reiese din afirmaţiile sale:”În privinţa relaţiilor noastre externe,am fost primii care am militat pentru reintegrarea noastră în Europa,de care am fost despărţiţi prin cei 45 de ani de dictatură comunistă care au promovat izolarea determinată de “cortina de fier”.Căutăm acum să spargem ideologia impusă de această cortină.Cu toate că graniţele dintre ţări s-au idealizat parţial,concepţiile retrograde ale dominaţiei staliniste din păcate persistă.Noi am încercat să fim pionierii legăturilor cu Occidentul-şi am reuşit-ceea ce oficialitatea se străduieşte să facă acum,fără prea mare succes:am reuşit să reînnodăm legăturile politice strânse cu toate partidele politice democratice din Occident.Noi am pătruns în Europa înaintea guvernului. “

În concluzie,odată cu Konrad Adenauer şi Corneliu Coposu,datorită puterii lor politice ,putem afirma că legea fundamentală “Demnitatea omului este intangibilă” a căpătat proporţii mult mai semnificative,având un rol principal şi nu doar de “anexă”,aşa cum era obişnuit pe perioada regimurilor totalitare,libertatea şi solidaritatea fiind promovate la o scară înaltă,în mijlocul unei uniuni între ţările Europei care încetul cu încetul reuşeşte să readucă tuturor armonia,siguranţa,securitatea colectivă de care avem atâta nevoie.

“Imi vine să exclam,fiţi treji!Fiţi treji pentru anii ce vin!”(Konrad Adenauer-ultimul său discurs politic)

Subiectul 3. Corneliu Coposu-o stea luminoasă pe macheta universală a istoriei

Seniorul a reuşit de-a lungul vieţii sale să atingă cote impresionante pentru politica din România,a urmat drumuri de răscruce,căi de napătruns,strategii politice demne de onoare,toate acestea fiind sămânţa consolidării României,a Partidului Naţional Creştin Democrat ce a militat pentru integritatea,independenţa,suveranitatea naţională,atingerea principiilor democrate de-a lungul istoriei,devenind în final un adevărat model existenţial.

Multe din întâmplările ce i-au fulgerat viaţa i-au scos la iveală trăsăturile luminoase ,iar avându-l ca îndrumător pe marele Iuliu Maniu,în dorinţa de a-l putea înlocui a vrut să îl imite dar nu a reuşit,a fost pur şi simplu Corneliu Coposu,căruia nimeni niciodată nu i-a zis”tovarăşe”,nici măcar din greşala.Maniu i-a spus odată:”Măi Cornele noi nu lucrăm cu îngeri,ci cu oameni”,şi a ţinut bine minte asta.Şi atunci când a uitat să vorbească,şi atunci când,transpirând,se chinuia să reînveţe.Şi chiar atunci când, uitându-se în oglindă în trenul care-l ducea spre domiciliul obligatoriu,s-a întrebat:”cine-i acolo,la tabloul acela atât de urât?”.Vorbind de domnul Coposu,putem spune cu multă uşurinţă că a fost un om mare,că am pierdut o speranţă,sau că nimeni dintre cei vii nu-l poate înlocui.Şi totuşi aşa este.

Domnului Coposu niciodată nu i se părea curios să muncească până la epuizare,chiar dacă era bolnav,mai mult,în lunga perioadă de izolare a mărturisit că ajunsese să scrie până la 10 mii de poezii:”Staza îţi dă o uşurinţă de gîndire remarcabilă..[..].E curios că atunci când scăzusem la peste jumătate din greutatea mea căpătasem o extraordinară uşurinţă de versificaţie.Năvăleau rimele cu o viteză uluitoare.”

Ne întrebăm de ce ar trebui să îl considerăm pe domnul Coposu un model asolut?Lungile luni de tortură sunt cele care îi conferă un rol special,acela de martir,unul care a vrut să schimbe ceva pentru România,pentru noi,şi care în cele din urmă,cu multă trudă a reuşit.Ne-a reprezentat ţara pe plan internaţional,a construit o temelie de bază din ruinele rămase după perioada comunistă,a aşezat mereu ţara înaintea tuturor,chiar şi înaintea propriei persoane,toate acestea fiind unele dintre puţinele lucruri ce ne-ar putea trimite cu gândul la faptul că generaţiile actuale nu vor avea niciodata prilejul să întâlneasca un om de calibrul domnului Coposu,că nu vor simţi niciodată norocul celor care au ajuns să îl cunoască,să îi pătrundă mintea.De aceea consider că pentru ca Seniorul să nu fi trăit degeaba,ar trebui să sădim peste munca sa de-o viaţă un arbore al recunoştinţei cu rădăcini cât mai adânci,izvorâte chiar din mijlocul sufletelor noastre.Doar împreună vom reuşi să construim o viaţă mai bună.

"Cred că pentru tânăra generaţie de azi care este maturitatea generaţiei anului 2000, cel mai important lucru pentru a înţelege trecutul, este să i se ofere pilda unui prezent mai bun. În ceea ce priveşte toleranţa pentru viitor, asta ne obligă să înţelegem că modelul societăţii româneşti este modelul comun al tuturor. Că suntem români, că suntem unguri, că suntem greco-catolici, că suntem ortodocşi, suntem cu toţi în aceeaşi Ţară. Trăim cu toţi acelaşi destin şi, doar cei care vor să ne dezbine, abia aceia sunt adevăraţii trădători. Iar iertarea, că este trădare de sine, că este trădare de neam, este un semn de intoleranţă.”(Corneliu Coposu)

"Sper că generaţia viitoare care va prelua ştafeta se va achita de răspunderea care va apăsa pe umerii ei, şi că obiectivele pe care le-a ţintit de 148 de ani partidul nostru vor fi duse la îndeplinire”.(Corneliu Coposu)