Corneliu Coposu Fan Page

Dezvăluiri despre turnătorii lui Corneliu Coposu - Evenimentul Zilei, 13 iunie 2012

Înapoi la Securitate și securiști

Oamenii erau interesaţi, chiar şi la doi ani după Revoluţie, de ceea ce a făcut Securitatea, de informatorii ei şi de persoanele urmărite sau racolate.

Corneliu Coposu, supranumit „Seniorul”

Evenimentul zilei a oferit cititorilor săi, încă de la debutul pe piaţă, ample dezvăluiri pe marginea acestui subiect. Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, unul dintre adjuncţii lui Ion Cristoiu din perioada 1992-1993, a publicat, în premieră, notele informative a două dintre persoanele care l-au turnat la Securitate pe liderul PNŢCD.

Ziar

Două zile mai târziu, pe 8 iulie 1992, Mircea Suciu i-a luat o declaraţie Seniorului pe marginea acestor dezvăluiri. Corneliu Coposu a spus că ştia cam tot ce ţinea de urmărirea sa şi că, la un momen dat, înregistrase 47 de oameni puşi să-l supravegheze. "E vorba de 47 de persoane de bună credinţă, care mi-au comunicat personal că sunt şantajate să facă declaraţii despre mine". Şi, cu mare compasiune, a relatat despre unul dintre oamenii a cărui depoziţie o publicase Sorin Roşca Stanescu.

"Prietenul meu mai tânăr, Ioan Hoia, avea o fetiţă de 15 ani foarte bolnavă, cu un diagnostic care impunea trimiterea ei la tratament în străinătate. Securitatea ştia acest lucru şi i-a condiţionat acordarea vizei pentru el şi pentru fetiţa sa muribundă de un angajament privind o serie de informaţii despre mine. Asta se întâmpla prin 1976", a relatat Corneliu Coposu.

A ţinut să menţioneze că erau şi alţii care-l urmăreau şi că "I-am iertat şi pe unii şi pe alţii".

Cine-l turna la Securitate pe Corneliu Coposu

Considerat deosebit de periculos de către securitate, domnul Corneliu Coposu, după 17 ani de temniţă grea era supravegheat de vârful aparatului de represiune comunist. Pentru mai multă siguranţă, din când în când avea loc un veritabil joc de-a şoarecele şi pisica, pisica fiind generalul GEANU BUCURESCU care utiliza indicativul "Deleanu". Numeroşi agenţi ai Securităţii au fost strecuraţi în cercul de cunoscuţi ai domnului Corneliu Coposu. Alţii au devenit turnători în urma unor şantaje. S-a ajuns până acolo încât un ofiţer superior, lt. Col. N. Mihăilescu, dădea "note informative" referitoare la modul în care îşi petrecea timpul ilustrul om politic.

Gelu Voican Voiculescu s-a îndeletnicit, pe vremea când în calitate de vicepreşedinte al C.P.U.N, răspundea de problemele de securitate, şi cu furtul unor dosare. Desigur este vorba de dosarele principalilor oameni politici. Scopul urmărit: utilizarea acestora, fie ca instrument de şantaj, fie ca mijloc de compromitere a unor personalităţi din opoziţie. Aşa se face că domnul Gelu Voican Voiculescu a distribuit, cu mai multă vreme în urmă, şi dosarele de securitate ale preşedintelui P.N.Ţ.C.D. Ele au ajuns astfel în mâna unor publicişti, în general din redacţii, având strânse legături de interese cu grupările comunist - naţionaliste. Mai târziu, la aceste dosare, au avut acces şi publicaţiile independente. În ceea ce mă priveşte, le-am studiat conţinutul cu multă atenţie, filă cu filă. În jocul extrem de periculos pe care domnul Corneliu Coposu l -a făcut în ultimii ani de dictatură comunistă a demonstrat – cel puţin aşa reiese din "mărturiile compromiţătoare" aruncate pe piaţă de Gelu Voican Voiculescu – curaj, demnitate, echilibru şi, mai ales, o exemplară moralitate. Era, la tot pasul, hăituit de "prieteni", aflaţi în slujba securităţii.

Publicăm în acest număr un facsimil al "schemei" de urmărire a domnului Corneliu Coposu de către securitate. Este limpede că printre prietenii autentici pe care-i regăsim, consemnaţi în acest document, s-au strecurat şi numeroşi informatori ai Poliţiei politice. Este straniu, de pildă, cum una dintre persoanele care apar în anturajul domnului Corneliu Coposu este ANGELA BĂCESCU, redactor de la revista "Europa":

Mai publicăm şi facsimilele unor note informative din dosar semnate de doi dintre numeroşii "oameni" care l-au turnat în 1987 pe domnul Corneliu Coposu.

SORIN ROŞCA STĂNESCU

Nr. 12 din 6 iulie 1992

Facsimil

Simona Ionescu, 13 iunie 2012, Evenimentul Zilei

Articol citit de 2076 ori.

Alte articole