Am o rugaminte si catre tinerimea romana. Am rugamintea ca sa-si dea seama ca nu de noi acestia care avem parul carunt este vorba astazi, nu se discuta de soarta noastra a celor care am petrecut deja o buna parte a vietii. Noi am avut unele satisfactii, care ne pot multumi. Astazi este vorba de ea, de tinerimea noastra, de viitorul ei. Este vorba de ea, cum si de unde va putea sa-si manifeste in viata de stat cunostintele si puterea de munca. Si cand este vorba de tineret el sa nu uite ca nici intr-un partid nu a fost tinerimea atat de apreciata ca in al nostru. Conducatorii batrani au dat loc de afirmare generatiei tinere, care cu temperament tanar, cu valtoarea firei ei, cu focul care svacneste in sangele ei, cu energia tinereasca putea sa dea mai mare avant luptelor ce s-au succedat. Cine a fost in Ardeal in 1848 in fruntea mscarii? Patriarhii batrani? Nu! Avram Iancu avea 24 de ani, Simion Barnutiu avea 40 si cativa de ani.
Iuliu Maniu
