Corneliu Coposu Fan Page

1914 - 1939

Înapoi la Biografie comentată

1914

20 mai.

În comuna Bobota, judeţul Sălaj (ulterior raion Şimleu, regiunea Oradea), se naşte Corneliu Valentin Coposu.

Tatăl său, Valentin Coposu, era protopop greco-catolic al Şamşodului, asesor consistorial şi arhidiacon, doctor în teologie, specialist în limba arameică şi fruntaş ţărănist, preşedintele Ligii antirevizioniste, prieten şi colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu. Valentin Coposu era fiul protopopului Grigore Coposu şi al Ludovicăi, născută Şuteu, fiică de protopop greco-catolic. A fost deputat în Marea Adunare din 1918, din partea Cercului Şimleului. Ca urmare a luptei sale pentru drepturile românilor din Transilvania, Valentin Coposu a fost închis, alături de mama şi de sora lui Iuliu Maniu, de către autorităţile austro-ungare, la Vaţ, Seghedin, Nirekhazo şi Budapesta, pentru "înaltă trădare", fiind eliberat de generalul Traian Moşoiu, o dată cu intrarea trupelor româneşti în Budapesta, în 1919.

Grigore Coposu era prieten şi colaborator cu Ilie Măcelariu. A fost "corteşul" (agent electoral) al lui Gheorghe Pop de Băseşti. În campania electorală din 1905 a fost spitalizat în urma unei bătăi primite şi a murit la scurt timp după aceea, la 50 de ani.

Mama lui Corneliu Coposu, Aurelia, era fiica protopopului greco-catolic Iulian Ancean de Ciolt, paroh în Surduca-Sălaj, şi a Corneliei, născută Vaida pe 3 mai 1893. Cornelia Ancean era fiica protopopului Gavrilă Vaida de Glod şi a Terezei, născută Ciuca.

Fratele Aureliei, dr. Valer Ancean, magistrat şi notar public, fusese închis tot pentru "înaltă trădare" faţă de imperiul austro-ungar.

Gavril Vaida de Glod era văr primar cu Alexandru Vaida Voevod, membru de frunte al Partidului Naţional Român, organizator a trei şedinţe ale Comitetului de conducere a PNR în Bobota.

Corneliu Coposu a avut patru surori: Steluţa Lucia Rodica – născută pe 26 septembrie 1932, licenţiată a Institutului Politehnic Bucureşti; Cornelia Veturia – născută pe 31 ianuarie 1911, licenţiată a Facultăţii de Chimie din Cluj, decedată în 20 mai 1988; Doina Viorica Marioara – născută pe 28 aprilie 1922, licenţiată a Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, decedată în 28 martie 1990; Flavia Lucia Terezia (căsătorită Bălescu) – născută pe 6 decembrie 1924, licenţiată a Facultăţii de Ştiinţe Economice din Bucureşti.

Familiile Coposu şi Maniu se vizitau adesea, inclusiv la locuinţa părintească a lui Iuliu Maniu de la Bădăcin, astfel încât Corneliu Coposu s-a aflat în anturajul marelui lider ţărănist încă din primii ani de viaţă, mai ales că mătuşa lui, Elena Bărnuţiu, era verişoară primară cu Iuliu Maniu, a cărui bunică era soră cu Simion Bărnuţiu. De asemenea, Corneliu Coposu era rudă cu Zaharia şi Romulus Boilă.

Cred că am avut o copilărie fericită. Nu-mi aduc aminte decât momente de mare încântare. Stăteam la ţară şi aveam un spaţiu nelimitat de joacă. (Corneliu Coposu)

1918

18 octombrie.

În parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida Voevod dă citire "Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Imperiul Habsburgic".

Decembrie.

Ion Mihalache fondează Partidul Ţărănesc.

1919

15 septembrie.

Fiind cam neastâmpărat, şi în comună neexistând grădiniţă, familia îl dă pe Corneliu Coposu la şcoală la doar 5 ani. Este vorba de şcoala confesională în limba română, întreţinută de biserică.

Noiembrie.

Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, câştigă 61 de mandate la alegerile prin vot universal.

1923

28 martie.

Corneliu Coposu absolvă şcoala primară. Pentru a putea intra la liceul "Sf. Vasile cel Mare" din Blaj (pentru care vârsta minimă era de 12 ani), face clasa a cincea în particular şi obţine apoi o dispensă de vârstă.

1924

Mai.

Partidul Naţional Democrat fuzionează cu gruparea lui Constantin Argetoianu, desprinsă din Partidul Poporului, rezultând Partidul Naţionalist al Poporului.

17 iunie.

Congresele Partidului Naţional Român şi PŢ aprobă în principiu fuziunea celor două partide, care este însă amânată. Adaptând doctrina "Statele Unite ale Europei", lansată de Aurel C. Popovici, Iuliu Maniu propune o confederaţie sud-est-europeană, ca un prim pas spre o Europă unită.

1925

Martie.

PN fuzionează cu Partidul Naţionalist al Poporului. Se păstrează denumirea Partidul Naţional, programul şi statutul acestuia. Preşedinţi: Nicolae Iorga şi Iuliu Maniu.

1926

4 ianuarie.

Consiliul de Coroană al Regelui Ferdinand I decide îndepărtarea de la moştenirea tronului a Prinţului Carol. Din exilul de la Neuilly, Carol va negocia cu Iuliu Maniu, prin Aurel Leucuţia, întoarcerea în ţară, acceptând trei condiţii cerute de liderul PNŢ: o domnie constituţională, anularea divorţului de Elena (mama viitorului rege Mihai) şi îndepărtarea curtezanei Elena Lupescu.

10 octombrie.

PN şi PŢ fuzionează în Partidul Naţional Ţărănesc. Ostili unificării, Nicolae Iorga şi Constantin Argetoianu se vor retrage din partid.

1927

20 iulie.

Regele Ferdinand se stinge din viaţă. Intră în vigoare regenţa lui Mihai I.

1928

8 noiembrie.

Iuliu Maniu e însărcinat cu formarea primului guvern al PNŢ. Sub deviza Să nu devenim, din asupriţi – asupritori, el decide ca şi foştii funcţionari maghiari, care au refuzat să depună jurământul faţă de statul român, să aibă totuşi dreptul la pensie.

12 şi 15-19 decembrie.

PNŢ câştigă alegerile anticipate cu 77,76% din voturi.

1930

7 iunie.

La numai o zi după întoarcerea în ţară, Carol îi transmite lui Maniu că îşi retrage promisiunea asupra celor trei condiţii. Liderul PNŢ, recunoscând că s-a înşelat în demersurile sale pentru întoarcerea lui Carol, demisionează din funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri. În 1934, el va începe o campanie susţinută împotriva "camarilei" din jurul Elenei Lupescu.

8 iunie.

Parlamentul îl proclamă rege pe Carol al-II-lea.

13 iunie.

Primind noi asigurări de corectitudine din partea regelui, Iuliu Maniu acceptă să redevină şef al guvernului.

8 octombrie.

Întrucât Carol al II-lea nu-şi respectă angajamentele, Maniu demisionează din nou. Se constituie un guvern PNŢ condus de Gh. Gh. Mironescu.

La numai 16 ani, Corneliu Coposu intră la Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat din Cluj. După absolvire (1934), se înscrie la doctorat, pe care îl va obţine peste 3 ani. În această perioadă, devine şi campion de haltere la Clubul Sportiv Universitar.

1931

1 iunie.

PNŢ ocupă locul al doilea în alegeri, cu 14,99% din voturi, după PNL (47,49%).

1932

6 iunie.

Alexandru Vaida Voevod formează un guvern de coloratură naţional-ţărănistă.

17 şi 20-26 iulie.

La alegerile generale, PNŢ obţine 40,3% din voturi.

20 octombrie.

Cedând încă o dată insistenţelor şi promisiunilor lui Carol al II-lea, Iuliu Maniu acceptă să formeze un nou guvern.

1933

Corneliu Coposu organizează filiala Cluj a PNŢ.

12 ianuarie.

Maniu prezintă demisia guvernului, în semn de solidaritate cu Ion Mihalache, ministru de Interne, aflat în dizgraţia anturajului regal.

20 ianuarie.

Iuliu Maniu demisionează din funcţia de preşedinte al PNŢ.

6 mai.

Comitetul Central Executiv al PNŢ îl numeşte preşedinte pe Alexandru Vaida Voevod.

21 noiembrie.

Alexandru Vaida Voevod demisionează. Preşedinte al PNŢ este ales Ion Mihalache.

Decembrie.

PNL câştigă alegerile (50,99%), în care PNŢ obţine 13,92% din voturi.

1935

Corneliu Coposu este ales preşedinte al Uniunii Studenţilor Democraţi din Universitatea Cluj şi preşedinte al Tineretului Naţional Ţărănesc. Ca preşedinte al USD reuşeşte să impună controlul democraţilor asupra Centrului "Petru Maior", până atunci dominat de extrema dreaptă. Este colaborator la ziarul "România Nouă", condus de Zaharia Boilă, "Mesajul" (Zalău), "Unirea" (Blaj) ş.a.

1937

La Cluj se desfăşoară "procesul Skoda". Romulus Boilă a fost acuzat că a luat un comision de 2,7 milioane lei în urma contractului de armament cu această firmă, în timpul primei guvernări ţărăniste. Corneliu Coposu a fost acuzat pentru posesia unor documente; după declaraţiile sale ulterioare, acestea dovedeau că Regele Carol al II-lea a solicitat în mod expres ca în proces să fie implicat şi Maniu, drept răzbunare pentru campania dusă de acesta împotriva "camarilei". Corneliu Coposu a fost condamnat la trei luni şi o zi închisoare (până în 3 luni pedepsele erau cu suspendare!) pentru "lezmajestate". Şi-a ispăşit pedeapsa în condiţii speciale: aşternut personal, îşi cumpăra mâncare de la restaurant, era servit de un chelner în frac, uşa celulei nu era încuiată etc. Aici a cunoscut-o pe Ana Pauker (închisă ca ilegalistă a PCR), care avea şi ea de toate; totuşi, i-a dus portocale şi prăjituri şi au stat mult de vorbă.

Păstrez despre ea amintirea unei persoane foarte inteligente, foarte instruite, cu o cultură livrescă impresionantă, care suporta dialogul cu multă uşurinţă şi avea la îndemână argumente pe care ştia să le valideze cu multă pricepere. (Corneliu Coposu).

În 1945 aveau să se revadă în cadrul unei recepţii de la Palat. Ana Pauker i-a spus: Atunci eraţi condamnat pentru lezmajestate, acum vă văd în anturajul suveranului. Să înţeleg că v-aţi schimbat convingerile? Corneliu Coposu a răspuns: Nu, mi-am schimbat regele...

17 noiembrie.

Este reformat medical, în evidenţa Regimentului 33 Artilerie, pentru obezitate cu tulburări funcţionale. La o înălţime de 1,87 m, avea 130 kg (din închisoare avea să iasă, în 1962, cu jumătatea acestei greutăţi!), perimetrul toracic 118 cm şi cel abdominal de 132 cm. I se eliberează certificatul medical nr. 582/937 al Corpului 6 de armată şi ordinul de zi nr. 323/937 de ştergere din controale.

23 noiembrie.

La propunerea lui Ion Mihalache, Iuliu Maniu redevine preşedinte al PNŢ. Pe fondul pregătirii dictaturii regale, PNŢ semnează, în campania electorală, un pact de neagresiune cu Mişcarea Legionară, decizie pentru care ţărăniştii aveau să sufere o jumătate de secol.

20 decembrie.

În alegerile parlamentare, PNL obţine 35,9% din voturi, PNŢ – 20,4%, iar Totul pentru ţară, partidul legionar condus de Corneliu Zelea Codreanu – 15,58%. În mod surprinzător, Carol al II-lea îl însărcinează cu formarea guvernului pe Octavian Goga, al cărui Partid Naţional Creştin obţinuse doar 9,15% dintre voturi.

Din 1937 până în 1940, Corneliu Coposu este secretar personal al lui Iuliu Maniu, cu un salariu iniţial de 5.000 de lei. În 1944, câştigul său lunar avea să fie de 20.000 lei, iar în 1947 ultimul salariu de la Clubul PNŢ a fost de 7 milioane. Conform unui raport ulterior al Securităţii, ar fi fost însărcinat şi cu securitatea personală a liderului ţărănist, datorită forţei fizice pe care o are.

1938

10 februarie.

Demisia guvernului de uniune naţională al lui Octavian Goga. Carol al II-lea impune un guvern condus de patriarhul Miron Cristea, din care fac parte 7 foşti premieri (nu şi Iuliu Maniu, care refuză).

11 februarie.

Se decretează starea de asediu şi se instaurează oficial cenzura. Începutul dictaturii regale.

27 februarie.

Este promulgată noua Constituţie.

30 martie.

Regele dizolvă toate partidele.

29-30 noiembrie.

Conflictul Legiunii cu regele Carol al II-lea duce la lichidarea câtorva sute de legionari, inclusiv a "Căpitanului" ­Corneliu Zelea Codreanu.

16 decembrie.

Prin decret regal, se înfiinţează Frontul Renaşterii Naţionale, ca partid unic.

1939

Lui Corneliu Coposu i se fixează domiciliu forţat în Bobota, pentru propagandă contra Frontului Renaşterii Naţionale şi a Străjeriei (acest episod, ca şi faptul că, după reprimarea rebeliunii legionare, ar fi fost arestat în două rânduri de către Siguranţă – întâmplări relatate în declaraţiile ulterioare către organele de anchetă şi în motivările cererilor de recurs – nu au putut fi confirmate din alte surse, inclusiv familia Coposu).

La rugămintea lui Nicolae Titulescu şi cu agrementul lui Iuliu Maniu, Virgil Madgearu întocmeşte o lucrare economică în care acuză tendinţa de subordonare a României faţă de interesele germane.

3-4 februarie, ora 2.30.

La încheierea şedinţei de judecată în cazul atentatului asupra rectorului Universităţii din Cluj, Ştefănescu Goangă, avocatul stagiar Ioan Ciobanu primeşte de la acuzatul Ion Pop câteva pagini cu note scrise de acesta în timpul procesului. Ca ziarist, Corneliu Coposu este curios să vadă aceste însemnări, care se vor găsi asupra sa, la percheziţie.

5 februarie.

Percheziţia din str. Ciordaş nr. 17 descoperă, pe lângă notele lui Ion Pop, şi un exemplar tipărit din "Memorandumul românilor din Transilvania", prezentat de Carol al II-lea, pe 15 decembrie 1938. Deşi Corneliu Coposu precizează că nu a arătat nimănui notele şi nu le-a multiplicat, el va fi considerat vinovat.

Conform unei declaraţii ulterioare a lui Corneliu Coposu, cu acel prilej la domiciliul său au fost găsite şi un memoriu al domnului Maniu, privitor la restauraţie, răspândit pe acea vreme dar prohibit de cenzură, un pamflet împotriva Camarilei lui Carol II şi părţi cenzurate din dezbaterile procesului Skoda, – pentru deţinerea cărora este condamnat la 2 luni închisoare (...) Condamnarea stinsă prin reabilitarea legiferată de d. Pătrăşcanu.

7 februarie.

Este eliberat, pe numele lui Corneliu Coposu, mandatul de arestare nr. 1684, pentru păstrarea de scrieri primejdioase pentru siguranţa statului, prevăzută şi pedepsită de Art. I, pt. 12, şi Art. IV din Ordonanţa 2/938.

9 februarie.

Referatul nr. 1684 al Parchetului Tribunalului Militar C.G.A. propune trimiterea direct în judecată a lui Corneliu Coposu şi Ioan Ciobanu. În mod suspect, ordinul nr. 6976 de trimitere în judecată, emis de Comandamentul Corpului 6 de Armată, e datat 7 februarie.

16 februarie.

După o amânare în 13 februarie şi o audiere în 16, Tribunalul Militar pronunţă sentinţa. Corneliu Coposu este condamnat la 2 luni închisoare. Amândoi acuzaţii vor declara recurs, pe care însă îl vor recuza ulterior, pentru că – până să se ia o decizie în această privinţă – îşi ispăşiseră pedeapsa.

7 martie.

Urmare a decesului lui Miron Cristea, conducerea guvernului e preluată de Armand Călinescu (exclus din PNŢ pentru că acceptase să facă parte din guvernul Goga).

21 martie.

În România se decretează mobilizarea generală.

23 martie.

Pentru a neutraliza presiunile germane, premierul Armand Călinescu semnează un tratat economic cu Germania: Dau petrol şi grâu, ca să nu dau sânge şi pământ, se justifică el.

1 septembrie.

Germania invadează Polonia. Începutul celui de-al doilea război mondial.

21 septembrie.

Armand Călinescu este asasinat de legionari.

Articol citit de 6758 ori.

Alte articole