Corneliu Coposu Fan Page

1948 - 1952

Înapoi la Biografie comentată

1948

4 februarie.

Brigada mobilă a Ministerului Afacerilor Interne cere Penitenciarului din Piteşti să-l pună pe Corneliu Coposu, "internat" (acesta e e termenul folosit în toate documentele oficiale) cu nr. 50.000/47, la dispoziţia Inspectoratului de Siguranţă, pentru cercetări.

20 martie.

Adresa Internelor către Penitenciarul Văcăreşti utilizează formula Să ne fie restituit pentru cercetări.

21 iulie.

Notă informativă: Soţia lui Corneliu Coposu îl vizitează adesea pe Anthony Kendell, consulul general englez, având la vânzare către acesta veselă şi argintărie, ca şi sora sa, France Marcovici. (Sursa: Informator). Kendell le fusese vecin şi prieten. Soţia lui era bulgăroaică şi, după intrarea Armatei Roşii în Bulgaria, în ciuda sfaturilor lui Corneliu Coposu, soţii Kendell insistaseră să meargă la Sofia. Acolo au descoperit că toată familia doamnei Kendell fusese exterminată.

30 august.

În locul Siguranţei Statului se înfiinţează Direcţia Generală a Securităţii Poporului, condusă de Teohari Georgescu.

11 septembrie.

Corneliu Coposu este transferat la Penitenciarul din Craiova, cu ordinul de internare nr. 41656. Aici va avea fişa de încadrare nr. 1080, reţinut politic la SECRET (deşi, formal, era condamnat administrativ). La Craiova, lui Corneliu Coposu îi este zidită uşa de la celulă vreme de 8 luni, ca urmare a interpretării greşite a ordinului de izolare totală! În acest timp, reuşeşte să sape o gaură în perete până la celula profesorului Hudiţă, care se afla în aceeaşi situaţie, orificiu prin care puteau sta de vorbă. După mărturisirea lui Corneliu Coposu, des-zidirea a fost, paradoxal, o dezamăgire, pentru că astfel a fost descoperită şi astupată calea de comunicaţie.

1949

4 februarie.

Penitenciarul Jilava cere transferul lui Corneliu Coposu de la Craiova, pentru Direcţia Generală a Securităţii Poporului.

5 februarie.

Corneliu Coposu solicită obiectele personale rămase la Craiova. Răspunsul – negativ (nu s-a găsit nimic) – va veni peste 5 ani.

1950

Arlette Coposu şi sora sa, France, sunt arestate şi întemniţate într-un înscenat proces de spionaj. Arlette este condamnată de TMB, Secţia II, prin sentinţa nr. 201/6 februarie 1951, la 20 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civilă şi 500 lei cheltuieli de judecată. Dupa ispăşirea a 14 ani de pedeapsă, va ieşi grav bolnavă din închisoare, decedând la scurt timp, în 1965.

25 mai 1950.

Conform foii matricole nr. 3474, Corneliu Coposu este internat în Peniteneciarul Bragadiru pentru 24 de luni, prin Decizia 170/1950.

14 noiembrie.

Se emite transferul lui Corneliu Coposu la "Unitatea de Muncă nr. 1 Cap Midia" (canalul Dunăre-Marea Neagră), în Detaşamentul nr. 14, cu o pedeapsă administrativă de 2 ani, conform Decretului MAI 170/950. Fişa personală specifică, între altele:

– limbi străine cunoscute: maghiară;
– călătorii în străinătate: Ungaria şi Cehoslovacia;
– prieteni: Aurel Leucuţia, avocat; Virgil Solomon, medic;
– vizita medicală: tahicardie – inapt pentru muncă grea (s.TCZ)

6 decembrie.

De la Craiova (unde revenise după ancheta Securităţii la Jilava), Corneliu Coposu este dus, împreună cu Iulică Ilescu, Radu Câmpeanu şi alţii, la Cap Midia, într-un transport care aducea de la Ocnele Mari alţi circa 60 de deţinuţi, printre care Şerban Ghica, Relu Mărdărescu, Jenică Dumitrescu şi Tache Fundea.

8 decembrie.

Sosirea în colonia de muncă. Noii veniţi sunt repartizaţi în 16 barăci, în interiorul unui ţarc de sârmă ghimpată, fără drept de a primi pachete cu alimente, bani sau vizite la vorbitor. Ceilalţi din lagăr – circa 5.000 de persoane – sunt pedepsiţi dacă stau de vorbă cu "sârmiştii". Corneliu Coposu face parte din detaşamentul condus de deţinutul Bucur, din Focşani.

9 decembrie.

Sunt repartizaţi pe puncte de muncă. Corneliu Coposu va lucra la acelaşi vagonet cu Şerban Ghica, îndeplinindu-şi norma lui şi ajutându-şi şi prietenul (se cunoşteau din 1942, de la intrarea lui Ghica în PNŢ). La punctul de lucru sunt transportaţi în vagoane de marfă, după care sapă şi încarcă pământul timp de zece ore pe zi, cu o pauză de masă de jumătate de oră, într-un frig de până la -250 C, cu mânile goale. Corneliu Coposu va povesti mai târziu:

Munca era foarte grea, fiindcă norma reprezenta o cantitate dublată faţă de normele oficiale ale Ministerului de Construcţii. (...) Deţinuţii înnebuniţi de foame recurgeau la cele mai năstruşnice metode de supraalimentare, şi anume: mâncau iarbă, mâncau câini, pisici vânate de pe cuprinsul canalului sau din comuna învecinată, Năvodari. S-au mâncat şi larve de cărăbuşi şi tot felul de plante şi vietăţi care erau socotite nutritive pentru salvarea vieţii sau pentru prelungirea agoniei. La Capul Midia, unde lagărul era condus de un comandant cu numele Borcea, cam 70 de oameni au paralizat datorită supraefortului pe care îl reclamau torţionarii ce stăteau cu biciul la spatele nostru, obligându-ne să muncim cu mult peste puterile pe care le aveam. Aproximativ 700 de deţinuţi şi-au lăsat oasele numai la Midia.

Corneliu Coposu va fi pedepsit de mai multe ori la carceră, sub diferite pretexte. Erau selectaţi cu precădere cei care jucaseră un rol deosebit în partidele istorice. Deşi carcera era prevăzută pentru o singură persoană (aproximativ 60x80 cm), el este închis împreună cu Şerban Ghica, astfel încât n-aveau loc nici să se aşeze. În carceră, mâncarea însemna 100 g pâine pe zi şi apă. Cea mai lungă pedeapsă, în aceste condiţii, a fost de 15 zile. Majoritatea pedepselor erau provocate de brigadierul Linte, care – fost prizonier şi deţinut în lagăr, în URSS – încerca, prin exces de zel, să-şi scurteze propria internare.

1951

Martie.

Prin inginerul Ionescu Călineşti, prieten din tinereţe, Şerban Ghica, Radu Câmpeanu şi Corneliu Coposu primesc bani şi scrisori de acasă (erau calificaţi mereu drept "codaşi", motiv de a nu primi cei 100 de lei pe lună care, oficial, reprezentau 2% din valoarea muncii prestate). Prin intermediul altor deţinuţi, reuşesc să-şi cumpere, de la punctul alimentar din colonie, câte un kilogram de marmeladă (5 lei), zahăr şi ţigări. Reţeaua de informatori aduce această faptă la cunoştinţa conducerii lagărului şi urma să se declanşeze o anchetă pe tema: de unde au avut bani, cine i-a ajutat etc., respectivii urmând să fie trecuţi şi ei "în sârmă". În aceeaşi zi, însă, la intervenţia lui Ionescu Călineşti, Corneliu Coposu şi Şerban Ghica sunt scoşi de sub malul excavat (14 m înlăţime, fără taluz), unde lucrau sub ameninţarea unei surpări. Reg – şeful informatorilor – se oferă să-i înlocuiască el şi oamenii lui (7), clamând patriotic: Canalul Dunăre-Marea Neagră trebuie făcut! Peste câteva minute, malul se prăbuşeşte şi îi îngroapă de vii pe informatorii-voluntari. Din cauza acestui accident, conducerea lagărului renunţă la proiectata anchetă.

25 decembrie.

Notă informativă: Internaţii au început să cânte diferite cântece (colinde), cu scopul de a ridica morarul legionarilor (Sursa: Viorel).

1952

2 ianuarie.

Informatorul "Busuioc" raportează despre Corneliu Coposu: M-a felicitat de Anul Nou şi mi-a urat urgentă libertate, susţinând că 1952 este anul în care se va hotărî soarta omenirii pe 1000 de ani.

3 ianuarie.

MAI, DGP, Serviciul Informativ solicită Coloniei Cap Midia să-l încadreze informativ pe Corneliu Coposu, obţinând date despre comportament, anturaj, ajutoare din afară (legale sau nu), evidenţa clară a pachetelor şi scrisorilor etc. Notele informative (delaţiunile) trebuie redactate în trei exemplare.

14 ianuarie.

Conducerea coloniei alcătuieşte un "Plan de acţiune" pentru încadrarea informativă a lui Corneliu Coposu, urmărind să cunoască, între altele, şi moralul său.

22 ianuarie.

Într-o declaraţie olografă, Copilu Cheatră Vasile spune că şi pe el Corneliu Coposu l-a ameninţat că o să-l bage în închisoare. (Cunoscându-şi delatorii, probabil că făcea haz de necaz cu asemenea ameninţări. Nici după eliberarea sa, în 1962, nici după 1989, Corneliu Coposu n-a schiţat cel mai mic gest de răzbunare, deşi s-a întâlnit cu unii dintre foştii săi torţionari. Nici măcar nu a încercat să-şi consulte dosarul de la Securitate. Mai mult, în diferite ocazii, a preferat să nu facă publice numele celor de pe urma cărora a suferit.)

4 februarie.

O notă informativă a lui "Frunză" susţine că se organizează întâlniri secrete ale arestaţilor dimineaţa, la 4.30, la colţul cabanei 14.

23 februarie.

Ion Pop, din zona coloniei, dă o declaraţie despre felul în care arestaţii solicită ajutorul localnicilor pentru a primi pachete pe adresele acestoara.

24 februarie.

Notă informativă: O serie de colonişti sunt alimentaţi de către chiaburi, foşti membri ai PNŢ. În ziua de 22, Ghica mânca cozonac. La percheziţie, lui Coposu i s-a găsit 16 ţigări. Coposu are ţigări mereu, chiar alimentează şi pe alţii (Sursa: Voinea).

2 martie.

Nesesizând, probabil, ironia situaţiei, "Busuioc" raportează: A stat de trei ori la carceră şi nu ştie pentru ce motiv. Crede că a dat note despre el vreun codoş.

Colonia U.M. Capul Midia
Biroul Inspecţii
Nr. 75 din 5 Martie 1952

Către,
D. G. P. Serviciul Inspecţii BUCUREŞTI

Ca urmare raportului sinteză înaintat de noi cu Nr. 32 din 30 Ianuarie 1952, referitor la modul cum se desfăşoară acţiunea informativă asupra internatului Coposu Corneliu, căruia i s’a deschis dosar de acţiune informativă conf. Ord. Dvs. Nr. 648/952, vă raportăm următoarele:

Din materialul obţinut în cursul lunei Februarie a.c. de la informatorii care încadrează informativ pe susnumitul internat reese următoarele:

Internatul Coposu Corneliu a continuat a avea mai departe o comportare indisciplinară faţă de Administraţia Coloniei.

Deşi susnumitul internat în munca de şantier dă rezultate oarecum mulţumitoare, totuşi pentru a sabota [activitatea] de şantier îndeamnă pe alţi internaţi prin diferite cuvinte ca să nu muncească, căutând prin aceasta ca el să fie văzut bine de conducerea coloniei pentru munca ce o depune socotind căci chiar în cazul că el munceşte totuşi poate sabota pe cale indirectă (adică prin internaţi pe care îi îndeamnă să nu lucreze atât cât li se cere).

În privinţa primirii de ajutoare pe cale legală şi ilegală, menţionăm că în cursul lunei februarie a.c. a primit un pachet de alimente pe adresa internatului Berindeanu Mihai, pachet care era expediat de Elena Bărnuţiu din Bucureşti Strada Heleşteului Nr. 19 Raionul Stalin, care este verişoară cu susnumitul internat, pe adresa internatului Pop Ioan, un pachet de alimente, expediate din Bucureşti Strada Heleşteului Nr. 19 de o persoană oarecare cu numele de Angela Haltner care nume după constatările noastre a fost pus numai de formă ca expeditor, în schimb fiind tot de la Elena Bărnuţiu sau de la mama sa care locuieşte tot la aceeaşi adresă, cu numele de Aurelia Coposu.

Aceste pachete nu au fost predate susnumitul de către internaţi pe adresa cărora au venit, deoarece au fost descoperite de noi şi trimise retur.

În interiorul coloniei internatul Coposu Corneliu mai primeşte ajutoare prin internaţii: Hristea Radu şi Cioroiu Mircea; care îl ajută cu diferite alimente din dreptul lor, bani sau ţigări.

Toate aceste legături cu internaţi din detaşamentele de chiaburi arătaţi mai sus caută să nu le aibă direct el în persoană ci prin internaţi Ghica Şerban, Câmpeanu Radu, Pavlov Ioan şi Surugiu Mihai, care se află în acelaş detaşament cu internatul Coposu Corneliu, şi care sunt în anturajul susnumitului internat, care au fost semnalaţi de noi şi în raportul din ianuarie a.c.

În acest sens înaintăm alăturat materialul obţinut pe cale informativă în cursul lunei Februarie a.c.

Şeful Biroului
Slt.Ioan D. Marin

19 martie.

Notă informativă: Dl. Comandant a spus că dintre toţi numai Coposu munceşte. Ce gândeşte el nu mă interesează, sunt alţii pentru acest lucru, sunt mulţumit însă că munceşte. Ulterior, Corneliu Coposu a comentat astfel spusele comandantului: Ce gândesc eu, ştiu ei. Dacă am fost secretarul lui Maniu, nu pot gândi decât ce gândeam şi atunci. Vom vedea mai târziu ce va mai fi (s.TCZ).

23 martie.

"Busuioc" susţine că El vede în roz de tot situaţia internaţională; nu se poate, tot trebuie să se întâmple ceva cât de curând.

28 martie.

Într-o notă informativă, "Roşuleţ" îl vede pe Corneliu Coposu conducând din umbră toată această acţiune de sabotaj.

Către,
D.G.P. Serviciul Inspecţii BUCUREŞTI

Ca urmare raportului nostru sinteză, înaintat la data de 5 Martie a.c. cu Nr. 75, referitor cum se desfăşoară acţiunea informativă asupra internatului criminal politic Corneliu Coposu căruia i s’a deschis dosar de acţiune informativă conf. Ord. Dvs. cu nr. 648/952, raportăm următoarele:

Din materialul obţinut în cursul lunei Martie, de la informatorii, care încadrează informativ pe susnumitul internat reese următoarele:

Internatul Coposu Corneliu a continuat a avea mai departe manifestări duşmănoase la adresa regimului actual, precum şi la unele măsuri pe care le-a luat administraţia coloniei noastre în ceea ce priveşte munca de şantier, în tot timpul deşi este destul de solid şi de puternic ca fizic nu depune nici un interes în muncă şi în acelaşi timp caută să ducă propaganda sa pentru sabotarea producţiei.

În afară de persoanele care au fost arătate de noi cu raportul nostru Nr. 75, internatul Coposu Corneliu şi-a mai grupat în jurul lui o serie de reacţionari, iar el fiind acela care îi dirijează întreaga muncă reacţionară din colonia noastră. Aceşti internaţi sunt: Dumitrescu Gheorghe şi Maldărăscu Aurel, persoane care au avut funcţiuni în aparatul de stat burghez, toate aceste persoane semnalate şi în luna februarie cât şi în luna ianuarie îl ajuta cu alimente şi ţigări din pachetele lor pe care le primesc de acasă, iar referitor la mâncarea pe care o dă colonia spune că aceasta nu este mâncare ci pur şi simplu este pentru exterminarea oamenilor, fapt care a produs în detaşamentul său din care face parte să provoace o stare de spirit agitată în rândurile internaţilor şi producţia să scadă.

În privinţa primirii de ajutoare pe cale ilegală până în prezent nu am putut stabili prin cine ar primi ajutoare din afară, iar pe cale legală nu primeşte făcând parte din loturile speciale de legionari care aceştia nu au dreptul la scrisori, pachete şi vorbitor.

În concluzie internatul Coposu Corneliu este un element recalcitrant, toate acţiunile pe care le conduce, le conduce din umbră, prin elementele lui pe care le are de încredere, iar el este fruntaşul tuturor acţiunilor de uneltire din unitatea noastră, fapt pentru care am cerut în sinteza de stare de spirit din luna Martie ca împreună cu celelalte elemente de teapa lui să fie transferaţi într-un penitenciar de executarea pedepsei cu un regim sever celular.

Anexăm în copie materialul obţinut pe linie informativă în legătură cu activitatea sunumitului.

Şeful Biroului Inspecţii
Slt. Ioan D. Marin

28 aprilie.

"Stejarul" raportează că Ghica şi Coposu lansează zvonuri de eliberare. Despre Corneliu Coposu au mai scris delaţiuni "Oiţă", "Jan", "Leu" şi alţii. Conţinutul "notelor informative" este uneori complet nesemnficativ – de genul au stat de vorbă sau erau agitaţi –, iar aprecierea lor de către cei cărora le erau destinate variază de la Sursă: nesigură. Valoare: neverificată până la Sursă: sigură/serioasă. Valoare: verificată.

Colonia U.M. Nr. 1 Capul Midia
Biroul Inspecţii
Nr. 124 din 4 Aprilie 1952
Colonia U.M. Nr. 1 Capul Midia
Biroul Inspecţii
Nr. 166 din 9 Mai 1952

Către
D.G.P.C.U.M. Serviciul Inspecţii BUCUREŞTI

În conf. cu Ord. Dvs. Nr. 648/952 şi ca urmare a raportului nostru Nr. 124 din 4 Aprilie 1952, referitor la felul cum se desfăşoară acţiunea informativă asupra internatului criminal politic Coposu Corneliu vă raportăm următoarele:

Din materialul obţinut în cursul lunei Aprilie a.c. de la informatorii ce încadrează informativ pe susnumitul internat, reese:

Internatul criminal politic Coposu Corneliu a continuat a avea mai departe manifestări duşmănoase, conducând din umbră o serie întreagă de internaţi pentru a sabota munca pe şantiere şi în special la punctul de lucru "Luminiţa", unde susnumitul a lucrat în ultimul timp.

Grupând în jurul său o serie de internaţi care au fost arătaţi de noi în rapoartele anterioare a căutat în mod vădit să saboteze munca prin lăsarea linii de cale ferată neburată (traversele) acoperindu-le cu piatra cu scopul de a se produce o deraiere a trenului ce urma să treacă pe această linie nou construită cu ocazia zilei de 1 Mai.

Având în permanenţă diferite întrevederi şi consfături cu o serie de internaţi fruntaşi ţărănişti şi legionari din această colonie, acest fapt ne-a determinat să propunem în diferite rânduri transferarea acestor vârfuri într-un penitenciar de executarea pedepsei cu regim celular sever. Neprimind un răspuns pozitiv şi cum situaţia se agrava prin scăderea producţiei pe şantierele de lucru pusă la cale de internatul Coposu Corneliu prin internaţi: Câmpeanu Radu, Ghica Şerban, Surugiu Mihai, Pavlov Ioan şi alţii care au fost semnalaţi de noi şi în urma aprobări Centrului de Coordonare Constanţa de a construi o serie de celule tip Penitenciar în această colonie, la propunerea noastră făcută Tovarăşului Comandant al Coloniei aceşti internaţi în frunte cu Coposu Corneliu a fost izolaţi în celulele construite în acest scop, fapt care a fost raport de noi atât în sinteza de stare de spirit pe luna Aprilie cât şi prin raportul nostru Nr. 160 din 3 Mai a.c. astfel reuşind a mai îmbunătăţi oarecum starea de spirit în această colonie şi în special în rândurile internaţilor din loturile speciale de legionari.

Pentru a cunoaşte mai amănunţit toate manifestările duşmănoase şi activitatea dusă de internatul criminal politic Coposu Corneliu în această colonie anexăm un număr de 9 (nouă) note obţinute de la informatorii noştri ce încadrează pe susnumitul internat cât şi de la unii informatori care nu-l încadrează dar care sesizează activitatea sa duşmănoasă.

În concluzie internatul criminal politic Coposu Corneliu continuă a se menţine pe vechea sa poziţie reacţionară ducând în continuare o activitate duşmănoasă faţă de regimul nostru, afirmând chiar că ei vor suporta orice regim cât de aspru s’ar aplica pentru că nu mai este mult şi vor scăpa de aceste suferinţe fiindcă în curând armatele O.N.U. îi vor elibera.

Având în vedere faptul că o serie de internaţi din Det. de legionari se manifestă că ar prefera să fie alături de internaţi Coposu Corneliu şi celelalte vârfuri reacţionare izolaţi la celulă, propunem ca totuşi aceşti internaţi vârfuri legionare şi ţărăniste care au fost semnalate de noi în nenumărate rânduri să fie transferaţi la un Penitenciar cu regim celular sever.

Faţă de cele de mai sus arătate vă rugăm să binevoiţi a dispune.

Şeful Biroului Inspecţii
Slt. Ioan D. Marin

8 iunie.

Calificaţi drept instigatori (pentru că i-ar fi îndemnat pe ceilalţi să nu-şi îndeplinească normele), Corneliu Coposu, Şerban Ghica şi alţii sunt aduşi în lagărul de triere din Ghencea, de unde, peste circa trei săptămâni, sunt trimişi la ferma Bragadiru, la cules de roşii.

10 iunie.

Este emis transferul la Unitatea Militară nr. 4, Ocnele Mari, conform ordinului DGP, Direcţia Pază şi Regim, nr. 11.776S/24.05.52, pentru izolare şi regim celular (fie că datarea unora dintre documente este dubioasă, fie că existau neconcordanţe între actele de transfer şi transferul propriu-zis).

11 iunie.

Biroul de Inspecţii al coloniei Cap Midia transmite către DGPCUM, Serviciul Inspecţii, Bucureşti, adresa nr. 198, în care se spune:

Urmare a raportului de sinteză 166/9.05.52, din acţiunea informativă asupra internatului criminal politic Corneliu Coposu au reieşit aceleaşi manifestări duşmănoase, căutând indirect prin diferite persoane de teapa lui să saboteze munca pe şantierul unde a fost repartizat (...) În permanenţă caută să-şi îndeplinească norma ca să-şi ascundă întreaga sa activitate duşmănoasă (perlă de paranoia! – n.TCZ). Propunem a fi urmărit în permanenţă.

14 noiembrie.

Colonia Cap Midia semnalează că a expirat condamnarea, dar la dosar nu apare până în prezent nici o majorare.

Articol citit de 4402 ori.

Alte articole