Corneliu Coposu Fan Page

1953 - 1955

Înapoi la Biografie comentată

1953

Februarie.

Corneliu Coposu se află în colonia de muncă Popeşti Leordeni.

5 februarie.

Puţin după miezul nopţii, în penitenciarul din Sighet se stinge din viaţă, grav bolnav, Iuliu Maniu.

1 martie.

Corneliu Coposu este transferat în închisoarea Rahova 3.

20 martie.

Direcţia Generală a Securităţii Statului emite o notă de căutare a lui Corneliu Coposu – care era închis de 6 ani!

9 aprilie.

Corneliu Coposu este transferat în penitenciarul Văcăreşti. Transferurile la închisorile din Bucureşti aveau loc, în majoritatea cazurilor, pentru scurt timp. Deţinutul era anchetat în diverse procese, după care se întorcea în închisoarea de unde venise.

25 mai 1953.

Se întoarce la Bragadiru pentru o majorare de detenţie cu încă 24 de luni, prin Decizia 523/1953, urmînd să fie eliberat pe 25 mai 1955. În realitate, pleacă de la Bragadiru pe 4 decembrie 1954, la U.M. 0123/O. Fişele matricole erau completate parţial, încît rămîn goluri de perioade, iar identificarea penitenciarelor este deseori imposibil de făcut. Despre "Căposu V." aflăm că locuia pe Şos. Jianu la nr. 72, că a fost avocat-ziarist, doctor în Drept, Origina (sic!) socială: mic Burghez, starea materială: nimic (!)

6 August
DECLARAŢIE

Subsemnatul Coposu V. Corneliu, născut în 20 Mai 1914 în comuna Bobota (fost jud. Sălaj) regiunea Oradea, fiu al lui Valentin (decedat) şi Aurelia, în prezent internat în Penitenciarul 3 Rahova, ultimul domiciliu Bucureşti, şos. Jianu 72.

Arestat la 14 Iulie 1947, de către Dir. Gen. a Siguranţei, Bucu­reşti, cercetat şi trimis în lagăr de internare la Piteşti şi Craiova până la 6 Nov. 1950; internat administrativ pe timp de 2 ani cu condamnare administrativă execută la U.M. 1 Midia până în Iunie 1952, apoi la coloniile de muncă Bragadiru şi Popeşti Leordeni;

De profesiune fost avocat şi ziarist; Politică am făcut în cadrul Partidului Naţional-Ţărănesc (Nu am fost înscris şi nu am activat în nici o altă formaţiune de partid). Şcoala primară am urmat-o în com. Bobota (Sălaj), Liceul teoretic la Blaj, Universitatea la Cluj (Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat) terminând frecvenţa în anul 1934.

Aparţin prin tradiţie P.N.Ţ. în care a activat şi tatăl meu, încă înainte de unirea Ardealului (P. Naţional Român din Ungaria) şi bunicul meu. Oficial am aderat la Organizaţia tineretului din P.N.Ţ. în anul 1935 şi am fost membru al P.N.Ţ. până la arestarea mea (14. VII. 1947). Am făcut parte din Comitetul Democratic Studenţesc din Cluj, de la înscrierea mea la Universitate (1930) până în 1935.

Am activat în presă, colaborând la ziarele democratice şi apoi la ziarele de partid. Am scris articole în ziarele democratice şi apoi la ziarele de partid. Am scris articole în ziarele şi revistele: "Adevărul", "Dimineaţa", "Stânga", "Cuvântul Liber", "Democratul Român", "Lumea Românească", "Zorile" – şi: "Patria", "România Nouă", "Dreptatea", "Curierul", "Ţărănismul", "Pământul Strămoşesc".

În cadrul P.N.Ţ. am făcut parte din Organizaţia Tineretului Universitar Cluj (1935-37) şi Org. Jud. Sălaj.

De la 1940 am activat la Bucureşti ca secretar al Preşedintelui (1940-1946) şi ca secretar adjunct la Clubul Partidului (1946-1947). Am candidat la alegerile din 1946 în Jud. Sălaj, însă nu am fost proclamat reuşit.

Am fost cercetat de către organele Siguranţei Generale în Iulie-Noembrie 1947, în legătură cu activitatea P.N.Ţ. Nu am avut nici un fel de activitate clandestină sau interzisă, fiind arestat în timpul funcţionării legale a P.N.Ţ. (care a fost dizolvat după arestarea mea). După cercetările făcute de către organele siguranţei, neexistând nici un motiv de urmărire pentru vreun fapt penal, – am fost trimis în lagăr la Penitenciarul Piteşti. Readus la Siguranţă în 1948 pentru o cercetare suplimentară, care s’a soldat cu constatarea lipsei mele de culpabilitate am fost trimis în continuare în lagărul de la Penitenciarul Craiova de unde în anul 1950 am plecat la muncă, la Canal (Punctul Capul Midia)

În cadrul administraţiei de stat nu am ocupat nici o funcţiune publică.

În cadrul presei de partid, am fost redactor la ziarele ce susţineau politica P.N.Ţ.

În cursul activităţii politice, am făcut parte din organizaţia Naţional Ţărănistă din Jud. Sălaj şi am îndeplinit funcţiuni administrative pe lângă Clubul P.N.Ţ. din Str. Clemenceanu.

Avere nu am, nici mobilă, nici imobilă, şi nu am avut niciodată. Din ultima mea locuinţă (Bucureşti, str. Jianu 72) pe care o deţineam cu chirie, am fost evacuat în August 1947 după arestarea mea.

Rudenii şi prieteni personali plecaţi în străinătate nu am. În ţară am cunoştinţe în cercurile naţional-ţărăniste democratice, în care am activat. Cunosc membrii din conducerea P.N.Ţ. şi Comitetul Central Executiv al Partidului precum şi din organizaţiile regionale şi judeţene (până la 1947).

Nu am desfăşurat nici o activitate interzisă sau îndreptată împotriva siguranţei statului.

În raporturile cu Partidul Comunist, până la 1945 am militat şi activat în cadrul unei politici de colaborare, având obiective comune şi adversităţi comune. Între 1945 şi 1947 am desfăşurat o activitate pe linia programatică a P.N.Ţ., în controversă ideologică cu guvernul F.N.D. manifestată în presă.

În timpul ocupaţiei hitleriste atitudinea mea antifascistă am manifestat-o în scris. Am colaborat şi cu modesta mea contribuţie personală la efortul partidelor democratice, pentru realizarea actului de la 23 August 1944.

Pe linia credinţelor mele ideologice, am militat în totul activităţii mele pentru democraţie şi dreptate socială şi împotriva fascismului, huliganismului şi antisemitismului, susţinând în regimurile de dictatură de la 1938-1944 victoria forţelor democratice şi colaborarea armonioasă cu naţionalităţile conlocuitoare.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi semnez.

Bucureşti
Corneliu Coposu

Chiar dacă documentele vorbesc de la sine, câteva lucruri poate că ar trebui să fie subliniate:

Rolul cu totul special pe care Corneliu Coposu îl juca în PNŢ înainte de 1947.

Nu numai că se afla mai tot timpul în preajma lui Iuliu Maniu, dar pe el l-a trimis fruntaşul ţărănist să-i ceară socoteală lui Horia Sima de dispariţia lui Virgil Madgearu, pe el l-a implicat în cele mai secrete negocieri care au precedat 23 august, el a fost unul dintre cei doar doi invitaţi din partea PNŢ la procesul lui Antonescu. Era, în acelaşi timp, garda de corp, capul limpede şi juristul lui Maniu, care în mod evident îl pregătea drept urmaş la conducerea partidului.

Abilitatea şi eleganţa cu care a ştiut să evite orice delaţiune, fără a-şi înfuria anchetatorii.

Departe de-a refuza să dea declaraţii, Corneliu Coposu aşternea cuminte pagini întregi, ireproşabile stilistic, dar şi moral, în care nu spunea decât lucruri care fie erau de mult publice, fie nu prezentau nici un interes, necum să aducă vreu necaz cuiva.

Implacabila consecvenţă de principii şi ideologie.

Dacă declaraţiile sale nu puteau face rău nimănui şi dacă, pe de altă parte, le redacta politicos – în schimb nici o clipă şi în nici un fel nu a abdicat de la convingerile sale, nu a făcut nici un pas înapoi, nu s-a dezis de ceea ce credea: "domnul Iuliu Maniu" era mentorul lui, PNŢ era partidul lui.

Seninătatea absolută a tuturor textelor scrise de mâna Seniorului, indiferent de împrejurări.

În mijlocul anchetelor marcate de bătăi şi tortúri, aşternea pe hârtie, cu scrisul său ordonat, perfect lizibil, fraze din care nu răzbate nici un accent de ură, durere ori măcar nervozitate – de parcă le-ar fi scris acasă, la biroul personal. Doar, din când în când, o notă de subtilă ironie.

Refuzul constant – manifestat şi după 1989 – de-a lua în calcul vreo formă de răzbunare faţă de cei care i-au făcut rău.

În puşcărie, după ce îi este prezentată delaţiunea unui individ făcută împotriva lui, are tăria să declare că Este o persoană foarte simpatică şi după câte îl cunosc om cu inimă bună, adăugând doar, cu maliţiozitate: cu toate că după cum însuşi declară este lipsit de scrupule. Despre delaţiune în sine, spune senin: Nu cred (...) să fi redactat nota ca o răzbunare contra mea, deoarece eram în termeni cât se poate de buni. Mai curând cred că pe vremea când acestor note nu li se dădea importanţă, ci erau trecute la arhivă, a redactat-o şi dsa spre a-şi justifica activitatea, aşa cum se întâmplă de obiceiu, departe fiind de intenţiunea de a-mi face vreun rău. (!)

Rectitudinea morală.

Nimic n-a putut s-o clatine. A respins un troc oferit de însuşi Dej – o slujbă gras plătită, chiar la Consiliul de Stat, contra unei declaraţii – fără măcar să se uite pe declaraţie. A respins propunerea de-a face parte dintr-un comitet de ademenire a diasporei, invocând pur şi simplu demnitatea lui politică. A refuzat, în repetate rânduri, să colaboreze la presa comunistă. A refuzat până şi plecarea din ţară – temporară sau definitivă! Nu s-a sfiit să-şi caute foştii camarazi, nici să-şi enunţe opiniile, în orice anturaj. Solicitat, de mai multe ori, să povestească despre 23 august, a spus de fiecare dată exact ceea ce credea.

Patriotismul.

Corneliu Coposu n-a confundat România cu conducerea României. Călcat în picioare de un sistem social-politic aberant şi concentraţionar, a continuat să lupte pentru ţara lui (în special împotriva tendinţelor revizioniste ale Ungariei) de parcă nimic nu i s-ar fi întâmplat în plan personal! Explicaţia o dă singur într-o scrisoare: Regimurile politice sînt trecătoare şi puţin semnificative în raport cu întinderea seculară a existenţei naţionale.

1954

8 ianuarie.

O notă a Biroului din Penitenciarul Văcăreşti în Problema PNŢ susţine că arestaţii au pregătit un proiect de guvern în care prim-ministru ar urma să fie Gheorghe Zane, iar Corneliu Coposu – ministru de Interne. Nota se bazează pe delaţiunea semnată Alexandru I. Bică.

14 aprilie.

Penitenciarul Văcăreşti trimite către MAI un material în care se afirmă că internatul Corneliu Coposu s-a manifestat duşmănos.

15 iulie.

Penitenciarul Craiova comunică: nu s-a găsit nici unul din obiectele personale solicitate de Corneliu Coposu, care rămăseseră acolo la începutul lui 1949.

7 decembrie.

Este trecut în arestul "A". Procesul verbal de predare-primire a obiectelor personale menţionează, între altele, două cecuri, maşină de ras, perie de dinţi şi 100 ţigări mărăşeşti.

21 decembrie.

Unul dintre primele interogatorii luate către de locotenentul Gheorghe Blidaru, în cadrul anchetei care va duce – după 8 ani de detenţie – la proces. Interogatoriile vor dura până la 9 ore şi se vor succeda până la 4 pe zi. De remarcat că un interogatoriu de 5-6 ore se regăseşte într-un text de 3-4 pagini.

Republica Populară Română
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIRECŢIUNEA GENERALĂ A SECURITĂŢII STATULUI
PROCES-VERBAL DE INTEROGATOR

21 Decembrie 1954 Oraşul Bucureşti

Interogatoriul a început la ora 9 şi 15 minute.
Interogatoriul s’a terminat la ora 13 şi 10 minute.

(...) Întrebare: Ce probleme ai desbătut dumneata în cadrul acelor articole publicate în ziarul naţional-ţărănist "Dreptatea"?

Răspuns: În cadrul acelor articole eu desbăteam probleme legate de ordinea zilei. Deasemeni prin acele articole am atacat regimul Democrat-popular, instaurat la 6 Martie 1945 şi combăteam diferite articole care apăreau în "Scânteia", "România Liberă", precum şi diferite acţiuni pe care le întreprindea regimul democrat popular.

Întrebare: Cu ce scop ai scris acele articole?

Răspuns: Eu fiind membru P.N.Ţ. Maniu am scris asemenea articole pentru a apăra punctul de vedere şi doctrina susţinută de partidul din care făceam parte, ducând luptă împotriva adversarului politic de atunci, adică împotriva guvernului. (...)

Corneliu Coposu

24 decembrie.

Căpitanul Gheorghe Alexandru, procuror, prevalându-se de articolul 200 CP, punctul 9 şi articolul 193 CP, emite mandatul de arestare nr. 85, prin care se cere să reţină şi să conducă la Penitenciarul Jilava, pentru perioada 23 decembrie 1954-22 ianuarie 1955, pe Corneliu Coposu (care era deţinut din 1947!).

1955

14 ianuarie.

Interogatoriu de la 12.15 la 13.30 despre arenda fabricii "Glück". Mandatul de arestare e prelungit pe perioada 22 ianuarie-22 februarie.

19 ianuarie.

Corneliu Coposu este trecut în celula nr. 29/1.

21 ianuarie.

Interogatoriu de la 16.30 la 19.30, despre activitatea de ziarist.

PROCES-VERBAL DE INTEROGATOR

Învinuit Coposu Cornel, născut la 20 Mai 1914, în com. Bobota, Sălaj, fiul lui Valentin şi Aurelia, de profesie avocat şi ziarist cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Şoseaua Jianu Nr. 72.

21 Ianuarie 1955 Localitatea Bucureşti

Interogatoriul a început la ora 16 şi 30 min.
s’a terminat la ora 19 şi 20 min.

Întrebare: Într-un proces verbal de interogatoriu anterior ai arătat că în calitate de ziarist ai scris la mai multe ziare. Arată dumneata la ce ziare ai scris după 23 aug. 1944?

Răspuns: După 23 august 1944, eu am scris la următoarele ziare: "Dreptatea" oficios al P.N.Ţ. Maniu şi la ziarul "Curierul". Este posibil să mai fi colaborat cu articole şi la alte ziare însă nu-mi mai amintesc de acest lucru.

Întrebare: Ce probleme ai tratat dumneata în articolele pe care le-ai scris la ziarul naţional-ţărănist "Dreptatea"?

Răspuns: Imediat după 23 august 1944, începând să apară din nou ziarul "Dreptatea" eu am colaborat cu o serie de articole, prin care atacam guvernul Antonescu pentru situaţia dezastruoasă în care adusese ţara. Aceasta până în martie 1945, când ziarul "Dreptatea" a fost interzis nemaiapărând până în ianuarie 1946.

În perioada ianuarie 1946-iulie 1947, respectiv până când am fost arestat, eu am colaborat la ziarul "Dreptatea", cu o serie de articole în care tratam probleme legate de evenimentele zilnice, care aveau loc în perioada respectivă.

Întrebare: Ce probleme anume ai desbătut dumneata în cadrul acelor articole?

Răspuns: În cadrul acelor articole, eu am protestat împotriva diferitelor măsuri luate de guvernul democrat-popular susţinând punctul de vedere al P.N.Ţ Maniu, în special cu ocazia alegerilor din anul 1946.

După ce am citit prezentul proces verbal de interogatoriu, cuvânt cu cuvânt şi am constatat că el corespunde întru totul cu cele declarate de mine, îl susţin şi semnez.

Anchetator
Ghe Blidaru

C. Coposu

31 ianuarie.

Interogatoriu de la 11.00 la 14.30, despre Aurel Leucuţia.

11 februarie.

Mandatul de arestare este prelungit până în 21 martie.

16 februarie.

Interogatoriu de la 8.30 la 14.00, despre activitatea de publicist şi conferinţele susţinute. Corneliu Coposu a debutat ca ziarist în "Ardealul" lui Zaharia Boilă, la Cluj (organul refugiaţilor români din Ardealul de Nord) şi a publicat (uneori sub pseudonimul C. Sălăjeanu) articole în "Dreptatea", "România Nouă" – unde a fost redactor între 1935 şi 1938, "Dimineaţa", "ABC", "Zorile", "Cuvântul Liber", "Viaţa satelor", "Ţărănistul", "Stânga", "Patria" (organ oficial al PNŢ) şi altele. În afara articolelor din presă, Corneliu Coposu este autorul cărţilor Ţara Transilvaniei, Ungaria ne cere pământrul, Istoria unui tribun (Iuliu Maniu), Actualitatea lui Simion Bărnuţiu, Armistiţiul de la 23 August şi implicaţiile lui (apărută în SUA în 1978), Retrospective asupra istoriei contemporane (1991), Politica răsăriteană a României, şi a colaborat la volumele Iuliu Maniu în faţa istoriei (1992), Ion Mihalache în faţa istoriei (1993), Din gândirea creştin-democrată românească (1995).

17 februarie.

Interogatoriu de la 12.30 la 14.30 despre activitatea sa în cadrul PNŢ (s-a ocupat, între altele, cu salarizarea funcţionarilor clubului, controlul economatului, verificarea gestiunii ziarului "Dreptatea", comunicarea cu organizaţiile locale, pregătirea şedinţelor, corespondenţa şi întâlnirile lui Maniu cu diverse personalităţi, comunicate).

21 februarie.

Interogatoriu de la 8.15 la 13.00, despre Comitetul de Asistenţă pentru arestaţii PNŢ.

22 februarie.

Interogatoriu de la 10.30 la 13.25, despre întâlnirile lui Iuliu Maniu.

Serviciul Închisori semnalează Direcţiei a VIII-a că lui Corneliu Coposu i-a expirat termenul de deţinere şi cere să se ia măsuri de prelungire.

2 martie.

Interogatoriu de la 12.00 la 14.30, despre broşura Cântece de pe frontul rusesc. Deşi numele său nu apare în culegere, Corneliu Coposu precizează că a colaborat la elaborarea ei.

15 martie.

Referatul de încheiere a cercetărilor solicită trimiterea direct în judecată. Corneliu Coposu este acuzat de crimă împotriva păcii şi activitate intensă împotriva clasei muncitoare, în cadrul dosarului nr. 16388, împreună cu Constantin Hagea şi Ion Domocoş, în principal pentru o serie de articole şi alte materiale considerate antisovietice, anticomuniste şi antidemocratice. Articolul "Pe cărarea întregirii" e considerat instigare la război cu sovieticii, iar "Şi MADOSZ-ul vrea să intre în guvern?" e văzut ca o dovadă de învrăjbire interetnică. Drept martori sunt citaţi Constantin Hagea, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino şi Elena Serdici. Ca ultim domiciliu înainte de arestare este menţionată adresa Şoseaua Jianu nr. 72 (ulterior şoseaua Generalissimul Stalin).

17 martie.

Este transferat din arestul "A" în arestul "C", celula 48/I.

24 martie.

Este emisă ordonanţa de sechestru pentru cei trei acuzaţi din dosarul 16388.

28 aprilie.

Secţiunea Financiară a Raionului I.V. Stalin, Inspectoratul de impozite, comunică Unităţii Militare 0123/E; Corneliu Coposu nu figurează înscris cu nici un fel de venit impozabil.

26 aprilie.

La Tribunalul Municipiului Bucureşti are loc şedinţa pregătitoare pentru trimiterea în judecată.

7 mai.

Aurelia Coposu, mama lui Corneliu Coposu, dă o declaraţie referitoare la faptul că nu posedă avere.

12 mai.

Unitatea Militară 0123/E a MAI comunică Procuraturii Municipiului Bucureşti că n-a avut ce să sechestreze.

19 mai.

Procuratura Militară Teritorială Bucureşti înştiinţează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti că din motive ce interesează securitatea statului cei trei inculpaţi nu pot fi depuşi la penitenciarul Jilava, ci vor rămâne în arestul MAI până la judecarea cauzei. Pe lista martorilor solicitaţi de Corneliu Coposu figurează Mihai Beniuc, Zaharia Stancu şi Tudor Teodorescu-Branişte, care ar fi trebuit să depună mărturie despre activitatea sa ca ziarist.

8 iunie.

Tribunalul respinge probatoriul cu martori şi cauza este amânată.

1 iulie.

În urma unor dezbateri secrete, cauza este amânată din nou.

16 iulie.

Prin sentinţa nr. 876, Tribunalul Militar teritorial Bucureşti îl condamnă pe Corneliu Coposu la 15 ani detenţie grea, confiscarea totală a averii şi 200 lei cheltuieli de judecată, pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare, conform Art. 1931/1, alineatul 3, Cod Penal. Constantin Hagea e condamnat la 25 ani de muncă silnică şi 10 degradare civilă, iar Ion Domocoş la 9 ani închisoare corecţională.

25 iulie.

Este emis mandatul de deţinere preventivă (în prelungire) nr. 24412.

27 iulie.

Ajunge la Jilava (nr. dosar: 52) Conform fişei matricole de aici, Corneliu Coposu avea 1,84 metri, bărbia ovală, faţa smeadă, ochii căprui, fără semne particulare. Ieşirile de la Jilava (în realitate transferuri): 10 IX 1959 predat MAI U.M. 0123/H conf. Adv. 149347/9.9.59 – 23.11.959 readus la Rm. Sărat., la care se adaugă, pe verso, în rubrica Observaţiuni: 21 octombrie 1956 Gherla – 8.8 957 Aiud – 10.8.57 Rm. Sărat cu J. 149347/9.9.59 ord. de predare MAI U.M. 0123/H. Este menţionată o pedeapsă cu trei zile de izolare şi avertizare în repetate rînduri pentru atitudine necuviincioasă şi nerespectarea regimului. Fişa conţine şi amprenta arătătorului de la mâna dreaptă.

28 iulie.

Corneliu Coposu este mutat în camera nr. 13.

30 iulie.

Cei trei inculpaţi din dosarul 16388 declară recurs.

12 octombrie.

În recursul său, Corneliu Coposu solicită ca sentinţa să fie casată sau măcar redusă. Avocatul său este Nicolae Ionescu.

13 octombrie.

Tribunalul Militar pentru unităţile MAI admite recursul lui Ion Domocoş, casează sentinţa, stinge infracţiunile prin amnistie, dispune încetarea urmăririi penale şi eliberarea inculpatului Nu este un gest de generozitate: pur şi simplu îşi îndeplinise deja, aproape integral, condamnarea.

11 noiembrie.

Corneliu Coposu este mutat în camera nr. 48.

15 noiembrie.

Prin Deciziunea 2185 sunt respinse recursurile lui Corneliu Coposu şi Constantin Hagea şi se impun cheltuieli judiciare de câte 100 lei, invocându-se lipsa de utilitate a aducerii în instanţă a martorilor lipsă. Corneliu Coposu va solicita revizuirea dosarului.

Articol citit de 4323 ori.

Alte articole