Intr-un interviu acordat NewsIn, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea, crede că preşedintele Băsescu şi procurorul general ar trebui să dinamizeze procesul de anchetare a foştilor torţionari, deoarece nici unul nu a fost condamnat de justiţie pană acum.
Reporter: A trecut un an şi jumătate de la condamnarea comunismului in Parlament, cand au fost promise anumite legi şi măsuri in urma raportului Tismăneanu. Cat, din ce s-a promis, s-a realizat pană acum?
Marius Oprea: Noi nu facem altceva decat să punem in aplicare concluziile şi recomandările din raportul Tismăneanu. Mă mir, insă, că domnul preşedinte Băsescu nu intervine la procurorul general pentru dinamizarea unui proces real impotriva comunismului şi a comuniştilor şi a celor care au comis crime şi abuzuri in timpul regimului comunist, pentru că un organism atat de important nu pot să-l condamn eu.
Cred că preşedintele ar trebui să se implice, nu doar la nivel declarativ in acele acţiuni, pentru că doamna procuror general pur şi simplu nu aplică, in niciun fel, aceste recomandări, după cum vă spuneam, de incadrări juridice făcute de procurorii militari, cu tergiversările acestor dosare, cu dosarele minariadelor, cu dosarele revoluţiei. Am avut parte numai de promisiuni neonorate.
In opinia mea, singura instituţie care incearcă să pună in aplicare, cu toate piedicile pe care ni le pun unii si alţii, suntem noi, cei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Şi noi ne lovim de foarte mari greutăţi, inclusiv de accesul la arhive, de colaborarea cu celelalte instituţii ale statului, deşi institutul este o agenţie guvernamentală. Avem foarte mari greutăţi, in special, in ceea ce priveşte o colaborare eficientă cu structuri ale statului care ar trebui să sprijine aceste acţiuni de condamnare a celor vinovaţilor pentru crime şi abuzuri din anii regimului comunist. De exemplu, cand cerem serviciilor secrete informaţii, suntem trataţi cu "flit".
Senzaţia mea este că, la nivelul de varf al factorilor de execuţie este vinovat preşedintele, care ar dori tergiversarea tuturor acestor cauze şi care ar mai dori şi să nu aducă vreun securist in instanţă. Daţi-vă seama ce s-ar intampla dacă ar zice unul: "dar stai puţin, aduceţi-l şi pe colegul ăla", "dar, cutare om politic a fost şi el informator"...
Cred că pentru oamenii politici, extrem de importanţi din această ţară - şi lista incepe cu preşedintele Romaniei - desconspirarea reală a celor care au comis crime şi abuzuri in timpul comunismului şi o tragere a lor la răspundere a acestora echivalează cu o sinucidere politică. De aceea, toate răman la nivel declarativ.
Rep: De ce credeţi că nu se doreşte rezolvarea acestei situaţii?
Marius Oprea: Cred că preşedintele Băsescu a folosit raportul Tismăneanu doar ca pe o platformă politică. Atata vreme cat nu s-a implicat şi nu se implică deloc, ci mai degrabă suntem impiedicaţi să ne facem treaba şi să continuăm investigaţiile aducand, pană la urmă, ofiţeri de securitate, activişti de partid, foşti informatori, in instanţă printr-o colaborare reală şi efectivă cu organele de cercetare penală, inseamnă că raportul rămane doar un document declarativ şi s-a vrut doar bifarea unui subiect pe agenda politică.
Este foarte probabil să existe o complicitate a tăcerii la un nivel mai inalt decat ne putem imagina. Ar fi foarte simplu pentru preşedinte dacă vrea o condamnare reală a comunismului, cum tot dă el sfaturi şi merge peste tot, să ceară şi doamnei procuror general Codruţa Kovesi, care, ştiţi bine că ascultă ce-i spune preşedintele, să dinamizeze activităţile de cercetare in aceste dosare, pentru că avem plangeri de acum aproape 3 ani şi nu avem niciun fel de rezultat concret.
Rep: Ce trebuie să se facă pentru ca in aceste dosare să se ajungă la condamnări?
Marius Oprea: Mai avem o colaborare şi la nivel de legislaţie şi am făcut, inclusiv, propuneri la nivelul Ministerului Justiţiei pentru modificarea Codului Penal, pentru a face posibilă o condamnare in termeni reali a celor vinovaţi de crime şi abuzuri in timpul regimului comunist. Dar, atata vreme cat, de exemplu, in cazul lui Pleşiţă există de aproape doi ani rechizitoriul, am completat şi noi acest probatoriu cu o mulţime de acte şi documente - şi nu a fost uşor - tot nu se face nimic. Cu toată "condamnarea comunismului" pe care a făcut-o preşedintele, niciun ofiţer de securitate nu se află in instanţa de judecată pentru a răspunde pentru faptele sale. Este o condamnare a comunismului strict formală.
Uneori, am senzaţia că lucrăm in zadar. Pană la urmă, ne vom vedea nevoiţi să facem pur şi simplu publice toate rezultatele investigaţiilor noastre pentru că incep să-mi pierd cu totul increderea intr-o voinţă politică la cel mai inalt nivel, adică din partea preşedintelui Romaniei de a condamna crimele comunismului.
Rep: Cate plangeri a depus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului la Parchet impotriva torţionarilor sau a foştilor ofiţeri de Securitate?
Marius Oprea: Marţi (8 iulie, n.r.), vom depunde la Parchet cea de-a şaptea sesizare in legătură cu abuzurile asupra lui Vasile Paraschiv, dar plangerile privesc un mare număr de oameni, peste 400 de persoane, pe care noi le considerăm foşti torţionari in baza probelor pe care le-am adunat. Plangerile sunt colective. Avem o problemă legată de proceduri in ceea ce priveşte numele torţionarilor. Nu dorim ca Parchetul să ne reproşeze că impiedicăm cercetarea penală, desconspirand numele celor care fac obiectul cercetării penale. Sunt aproape 70 de foşti ofiţeri de securitate, activişti de partid şi informatori in această sesizare, in cazul Vasile Paraschiv.
Rep: Aceste plangeri se referă la procurori sau poliţişti care lucrează acum in sistem?
Marius Oprea: Doar unul dintre ei mai este in sistem. Este vorba de cazul comisarului Radu Moldovan de la Miercurea Ciuc. Nu a fost suspendat, dar Corpul de control al Ministerului de Interne a trimis acolo nişte persoane care să facă o anchetă. Aici este o problemă. Ştiţi cum e "corb la corb nu-şi scoate ochii". Decizia aparţine justiţiei. Alţi torţionari lucreză in alte domenii, dar sunt persoane active sau sunt pensionate. Trebuie reţinut faptul că, in anii 50, media de varstă a anchetatorilor Securitaţii era de 25-26 de ani. Aşa cum trăiesc deţinuţii politici, aşa trăiesc şi foştii torţionari, numai ca foştii torţionari au pensii de 10 ori mai mari decat deţinuţii politici. Foştii torţionari, care sunt activi in campul muncii, lucrează, acum, in instituţii pe posturi bine plătite, in concerne internaţionale. Este vorba, in special, de foşti ofiţeri de Securitate care au lucrat in Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii. Foştii torţionari sunt, acum, directori de bancă sau directori in reprezentanţa comercială a unui concern internaţional important. Aş prefera să nu dau nume, pentru că ne dau in judecată şi, in plus, ar putea să creadă procurorii că interferez cu activitatea lor, iar ei nu mai pot să facă urmărirea penală, pentru că am desconspirat eu nişte nume. Suntem o agenţie guvernamentală şi avem datorii inclusiv legate de procesarea datelor cu caracter personal şi a documentelor clasificate şi trebuie să respectăm şi prezumţia de nevinovăţie.
Rep: Ce fel de documente insoţesc plangerile depuse de Institutul Roman de Investigare a Crimelor Comunismului la Parchet?
Marius Oprea: In special, documente de arhivă, dar şi mărturii ale celor care au avut de suferit de pe urma respectivilor ofiţeri din structuri, indiferent că au fost din Securitate, din miliţie sau procuratură. Avem documente din arhivele fostei Securităţi, dar şi din arhivele străine. De exemplu, in cazul celor care au colaborat cu "Carlos", nu am primit de la arhivele serviciilor de informaţii din Romania nimic. In schimb, am primit documente din arhivele germene şi maghiare, inclusiv de la serviciile de informaţii de acolo.
Rep: Ce s-a intamplat cu aceste plangeri depuse la Parchetul General?
Marius Oprea: Aici trebuie să-i puneţi intrebarea doamnei procuror general Codruţa Kovesi. Dosarele incă se află la Parchet şi cel puţin, senzaţia mea este că nu se doreşte rezolvarea lor. Au trimis, la un moment dat, o situaţie in care se spunea că se lucrează la identificarea persoanelor respective. Noi, in general, cand facem o plangere, il menţionăm pe cel impotriva căruia facem plangere cu nume şi cu date de identificare. Nu inţeleg ce mai identifica ei, de doi ani incoace. Prima sesizare este din 2006, impotriva a 14 ofiţeri de securitate care au incălcat Constituţia.
Rep: Riscă aceste fapte să se prescrie?
Marius Oprea: Am primit o primă rezoluţie de la Parchetul Militar de neincepere a urmăririi penale in legătura cu patru ofiţeri de securitate care au torturat un om. Procurorii nu au făcut incadrarea la acte de tortură care sunt imprescriptibile, ci la abuz in serviciu. E ca şi cum ii acuză pe respectivii că au făcut o anumită greşeală la locul de muncă. Actele de tortură se incadrează la crime impotriva păcii şi a umanităţii. Aici este o problemă. De judecată. De incadrare. Noi nu le putem dicta procurorilor incadrarea juridică. Acesta este un prim semn că, in Romania, conducerea Parchetului General nu doreşte condamnarea comunismului. Şi totul depinde de voinţa procurorului general. Există, de multă vreme - şi noi am contribuit cu foarte multe dovezi - dosarul generalului Pleşită, pentru acte de terorism in colaborarea cu Carlos. Nici in momentul de faţă, rechizitoriul pentru trimiterea in judecată nu a primit avizul conducerii Parchetului general, pentru ca, in sfarşit, un general de securitate să ajungă să răspundă in faţa legii pentru faptele sale. Sunt fapte de terorism şi astea chiar că nu se prescriu.
Rep: Pentru cate persoane faceţi investigaţii, in acest moment?
Marius Oprea: Acum, am inceput investigaţii complexe pentru identificarea celor care au fost asasinaţi de securitate fără sentinţă, pur şi simplu impuscaţi şi ingropaţi in campuri sau bătuţi. După estimările mele este vorba de cam 7000 de oameni din diferite comune ale ţării.
Rep: Ce proiecte aveţi pentru a rezolva aceste cazuri?
Marius Oprea: Avem un proiect in care propunem ştergerea condamnărilor politice, vorbim despre acele persoane condamnate politic. De exemplu, dacă un fost deţinut politic se duce să-şi ia cazierul, se trezeşte că figurează cu diferite intracţiuni pe care nu le-a comis, dar pentru care a fost condamnat in regimul comunist. Am pornit de la ideea că deţinuţii politici din vremea regimului comunist nu mai trebuie să apară ca vinovaţi in faţa statului. Aceşti oameni au dreptul la despăgubiri din partea statului roman, pentru suferinţele pe care le-au indurat.
Al doilea proiect de lege, pe care l-am propus, este legat de pensiile torţionarilor. Doar să-i aminteşti in Monitorul Oficial pe cei pentru care instanţele au pronunţat sentinţe irevocabile, iar prin acţiunile lor, au comis abuzuri impotriva drepturilor şi libertăţilor omului. Noi le plătim acestor torţionari pensii de 10 ori mai mari decat au foştii deţinuţi politici. Un securist ia 40 de milioane de lei vechi. Mi se pare absurd ca noi, după ce o instanţă identifică un vinovat pentru actele intreptate asupra drepturilor omului, să-l recompensăm, in continuare, cu pensii super barosane.
Mai avem un proiect legat de participanţii la revolta muncitorească de la 15 noiembrie, ordonanţă de urgenţă care a intrat deja in vigoare. Participanţii de la revolta din 15 noiembrie 1987, de la Braşov, primesc aceleaşi drepturi ca şi deţinuţii politici.
Un alt proiect este legat de despăgubirile pe care ar trebui să le primească urmaşii celor executaţi fără sentinţă in regimul comunist. Acest proiect nu a fost inaintat incă Guvernului, aşa cum au fost inaintatele primele două. Am pornit de la ideea că sunt persoane care au avut enorm de suferit, pentru că membri ai familiei au fost executaţi de Securitate, fără niciun fel de judecată. Nu au fost executaţi in urma unei sentinţe a vreunei instanţe din Romania, ci pur şi simplu, au fost ridicaţi noaptea din pat, duşi pe un camp, impuşcaţi acolo şi ingropaţi. Sunt destine distruse. Ne-am gandit să propunem, pentru fiecare familie, pentru fiecare persoană executată in familie, să se ofere, doar o dată, suma de 300 de milioane de lei vechi.
Cazul luptătorului anticomunist Vasile Paraschiv ajunge la procurorii militari
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania va depune, pe 8 iulie, la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia parchetelor militare, o sesizare in legătură cu zeci de torţionari care l-au cercetat şi torturat pe luptătorul anticomunist Vasile Paraschiv.
"Marţi, vom depunde la parchet cea de-a şaptea sesizare in legătură cu abuzurile asupra lui Vasile Paraschiv. Sunt aproape 70 de foşti ofiţeri de securitate, activişti de partid şi informatori in această sesizare", a declarat, pentru Marius Oprea.
