Istoria, mai îndepărtată sau mai recentă, este plină de denaturări şi de minciuni, multe dintre ele având implicaţii majore în viaţa românilor. Potrivit istoricului Marin Pop, o astfel de minciună care a schimbat, în rău, destinul României, a fost inversarea rezultatului alegerilor din 1946, când Patidul Naţional Ţărănesc Maniu a adunat peste 80 la sută din voturi.

Inversarea rezultatului alegerilor din 1946, câştigate, de fapt, de partidului sălăjeanului Iuliu Maniu, inversare care a dus la instaurarea comununismului în România, cu toate consecinţele dezastruoase care au decurs de aici, nu a fost singura minciună consemnată de istorie şi care are legătură cu Sălajul. Potrivit istoricului Marin Pop, şi istoria mai recentă consemnează o altă minciună de proporţii, ce a avut drept scop defăimarea lui Corneliu Coposu. "S-a spus despre Corneliu Coposu că ar fi mare moşier la Bobota, că vrea să vânda ţara, că a trăit pe terasele Parisului în timp ce noi mâncam salam cu soia (care cred că nu se afla printre meniurile puşcăriilor comuniste unde a stat 17 ani Coposu), plus alte injurii şi calomnii (că ar fi fost homosexual, apoi că a fost amantul Doinei Cornea) toate scornite de către propaganda neocomunistă şi securistă în anii 90, când au dat cu ouă după Corneliu Coposu la Zalău, lângă Zahana, după care au urmat şi alte violenţe, la Şimleu si la Bobota. Cine răspunde pentru toate aceste calomnii?", se întreabă, retoric, istoricul sălăjean, care este, de altfel, de loc din satul lui Coposu, Bobota.

O analiză asupra campaniei de denigrare a lui Corneliu Coposu a făcut jurnalistul OvidiuNahoi, care spune, într-un articol, că această campanie s-a desfăşurat pe două planuri:

 "În mediul urban, principalul vector de comunicare a fost presa favorabilă FSN şi lui Ion Iliescu. La sate, rolul principal le revenea activiştilor locali, care le vorbeau ţăranilor despre "pericolul" reprezentat de "ţărăniştii lui Coposu". Nu este de mirare că, în campania electorală din 1990, reprezentanţii PNŢCD au fost agresaţi în multe zone rurale. Oamenii chiar credeau ca ţărăniştii vin sa le ia pământul!", explică jurnalistul.

Analiza făcută de acesta surprinde şi principalele repere ale campaniei anti - Coposu derulată la începutul anilor 90.

"Moşierul". Coposu fost acuzat că ar deţine moşii întinse pe care dorea să le recupereze, smulgându-le de la ţăranii care le cultivau. În realitate, nu a deţinut pământ.

"Burghezul". A fost acuzat că vrea să intre în posesia unor proprietăţi industriale, pe care ar urma să le închidă pentru a-i lăsa pe drumuri pe muncitori.

"Duşmanul poporului". A fost acuzat că a împuşcat ţărani la Răscoala din 1907, pe când nici nu se născuse. I s-a pus în cârcă represiunea de la Lupeni din 1929, deşi pe atunci nu avea decât 15 ani.

"Străinul". Se lansase zvonul că a petrecut mulţi ani în străinătate şi că, după Revoluţie, „a venit cu dolari să cumpere ţara". În realitate, Corneliu Coposu nu mai părăsise ţara din 1938.

"Turnătorul". În martie 1994, senatorul Adrian Păunescu l-a acuzat că a fost informator al Securităţii. Coposu nu s-a grăbit niciodată să răspundă acestor acuzaţii, în schimb directorul SRI de atunci, Virgil Măgureanu, a apărut în faţa Senatului şi a dezminţit toate acuzele.