20 mai 1914

Corneliu Coposu se naste la Bobota, in judetul Salaj. Fiul protopopului greco-catolic, Valentin Coposu si al Aureliei, nascuta Anceanu.Tatal sau este un vajnic militant al cauzei rominesti in Transilvania.

1919-1923-1930

Corneliu Coposu face scoala primara in comuna Bobota si liceul „Vasile cel Mare „

Rolul cel mai important in evolutia ulterioara a lui Corneliu Coposu il joaca apropierea si influenta marelui artizan al Unirii din 1918, Iuliu Maniu, care devine mentorul si modelul sau de-a lungul intregii sale existente.

1930-1934

Corneliu Coposu face studii juridice si economice la Universitatea din Cluj.

1935-1937-1940

Corneliu Coposu devine presedinte al Organizatiei de Tineret PNT din Cluj, colaborator la ziarul "Romania Noua", condus de Zaharia Boila, "Mesajul" (Zalau), "Unirea" (Blaj), etc. Devine Secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu

1940

Corneliu Coposu primeste titlul de secretar politic al lui Iuliu Maniu, indeplinind aceasta functie pana la arestarea sa si a lui Maniu, la 14 iulie 1947.

Corneliu Coposu se muta la Bucuresti dupa cedarea Ardealului de Nord. Colaboreaza la saptamanalul "Ardealul", publicatia refugiatilor transilvaneni. Scrie de asemenea in publicatiile "Zorile", "Dacia", "Santier", "Curentul", "Cuvandul Liber", "Dreptatea" si altele. Semneaza ocazional cu pseudonimul dr. C. Salajeanul.

1941

O cunoaste pe viitoarea sa sotie, Arlette, fiica generalului Marcovici si a Jeannei Husser. Generalul facuse parte din cabinetul Maniu, la prima sa guvernare. S-au cunoscut la Constanta, unde Maniu mergea la odihna la hotelul francez tinut de bunica lui Arlette.

24 octombrie 1942

Corneliu Coposu se casatoreste cu Arlette Marcovici (va fi arestata in 1950 si implicata impreuna cu sora ei France intr-un proces inscenat de spionaj; dupa ispasirea a 14 ani de pedeapsa, iese bolnava grav din inchisoare si moare in 1965)

1945

Corneliu Coposu este presedinte al filialei PNT Salaj. Este ales secretar general adjunct al PNT. Delegat al PNT la reinstalarea activitatii autoritatii romanesti in Transilvania de Nord.

1946

Corneliu Coposu este promovat secretar al Delegatiei Permanente, forul conducator al partidului.

14 iulie 1947 - este arestat impreuna cu intreaga conducere PNT, dupa inscenarea de la Tamadau, desi nu facuse parte din grupul arestat acolo.

1947-1956-1962

Corneliu Coposu ramane timp de 9 ani in arest preventiv, fara sa fie judecat. S-a incercat implicarea lui in numeroase procese politice, dar nu a putut fi condamnat din lipsa de probe. Coposu este condamnat conform practicilor comuniste la munca silnica pe viata pentru "inalta tradare a clasei muncitoare si crima contra reformelor sociale". Corneliu Coposu ramine 8 ani in regim sever de izolare la Ramnicu Sarat

1962-1964

Se imbolnaveste grav ca urmare a conditiilor de exterminare aplicat detinutilor politici.Are domiciliul fortat in Baragan la Valea Calmatui in comuna Rubla.

aprilie 1964

Corneliu Coposu este pus in libertate dupa 17 ani de detentie in penitenciarele de la Vacaresti, Jilava, Pitesti, Malmaison, Craiova, Aiud, Ramnicu Sarat, Poarta Alba, Capul Midia, Canalul Dunare-Marea Neagra, Gherla, Sighetul Marmatiei, etc.

dupa 1964

Lucreaza ca muncitor necalificat pe santierele de constructii, fiind angajat la Intreprinderea de Constructii Montaj Bucuresti, atelierul de tamplarie mecanica. Este permanent urmarit si convocat periodic la Securitate.

I se fac 27 de perchezitii intre 1964-1989, i se confisca dulapuri intregi de documente si manuscrise.

1987

Afiliaza Partidul National Taranesc, aflat in clandestinitate, la Internationala Crestin Democrata, adresand o cerere lui Jean-Marie Daillet, vicepresendintele organizatiei.

22-23 decembrie 1989

Corneliu Coposu anunta printr-un mesaj-manifest reintrarea in viata publica a Partidului National Taranesc, devenit ulterior Crestin si Democrat - PNTCD.

28-29 ianuarie 1990

Corneliu Coposu devine practic liderul opozitiei impotriva Frontului Salvarii Nationale, care cauta sa monopolizeze puterea executiva si legislativa, confiscand Revolutia din decembrie 1989.

iulie 1991

Face o vizita Regelui Mihai I la Versoix in Elvetia, fidel crezului sau monarhic. Legaturile lui cu suveranul si familia regala au continuat pana la sfarsitul existentei sale.

27 septembrie 1991

Corneliu Coposu este reales presedinte al PNTCD la primul Congres al partidului.

1991-1993

Presedinte al Conventiei Democrate Romane. Ideea formarii Conventiei ii apartinuse si o propusese inca din 1990.

aprilie 1992

Alaturi de alti lideri ai partidelor de Opozitie, oameni de arta si cultura, il intalneste pe Majestatea Sa, Regele Mihai I de Romania, cu ocazia memorabilei vizite regale in Romania, cu ocazia Sfintelor Pasti din 1992.

27 septembrie 1992

In urma alegerilor Corneliu Coposu, devine senator de Bucuresti.

1992

Corneliu Coposu efectueaza un turneu de prezentare al candidatului Conventiei Democrate Romane, Emil Constantinescu, in Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Germania si Anglia.

februarie-martie 1995

Efectueaza o vizita in SUA, la invitatia Cogresului American.

mai 1995

Corneliu Coposu este numit Ofiter al Legiunii de Onoare, cea mai inalta decoratie a Republicii Franceze.

6 octombrie 1995

Ceremonia acordarii Legiunii de Onoare cu grad de ofiter de catre Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Bernard Boyer, la sediul Ambasadei Frantei la Bucuresti in numele Presedintelui Jacques Chirac.

11 noiembrie 1995

Corneliu Coposu inceteaza din viata la Spitalul Universitar din Bucuresti, ca urmare a neoplasmului pulmonar operat in 1994.

14 noiembrie 1995

Este inmormantat la Cimitirul Belu Catolic, fara funeralii nationale, dar sute de mii de romani vin sa-l conduca pe ultimul drum.