Corneliu Coposu Fan Page

10.a. Şi România a îndrăznit! - partea I

Înapoi la "România de la comunism la mineriade", Mihai Dorin

Anul 1989 a debutat şters, în România, într-o atmosferă de blazare totală, pentru a se încheia, neaşteptat şi spectaculos, cu evenimentele din decembrie. Deşi criza regimului era evidentă, iar consecinţele acesteia tot mai greu de suportat de un popor demoralizat, regimul făcea eforturi disperate, pentru a compensa deficitul de speranţă, prin supralicitarea până la paroxism, a acţiunilor propagandistice. Temele predilecte - naţionalismul, continuitatea pe calea deschisă de Congresul al IX-lea al PCR, perspectivele viitorului luminos, cultul personalităţii - nu mai reuşeau să mobilizeze nici măcar apparatul de partid. Starea de spirit deprimantă a generat o apatie totală care a întreţinut guvernanţilor iluzia că poporul este sigur. Reacţia descumpănită a cuplului Ceauşescu, în ultimele lor zile de viaţă, confirmă această ipoteză Apatia camufla însă ura generalizată. Îndelungatul exerciţiu al dedublării conduitei în raport cu sistemul represiv i-a „rafinat

Articol citit de 2707 ori.

Alte articole