Debutând în decembrie 1989, cu baia de sânge, explozia de entuziasm, de disperare tragică şi de speranţă, Revoluţia română avea să se încheie cu un fiasco total, într-o atmosferă de instigare, delaţiune şi abandon, la mijlocul lunii iunie 1990. Traseul parcurs de Revoluţia română, începând cu momentul Iaşi - 14 decembrie 1989, continuând cu cel de la Timişoara (16 – 22 decembrie 1989) şi Bucureşti (21-22 decembrie 1989), ajungea la clipa gongului final, o dată cu plebiscitul din Duminica Orbului şi mineriada din 14-15 iunie 1990. În complicata sa alchimie, revoluţia a traversat clipe de extaz şi de agonie, şi-a devorat fiii neascultători, a făcut victime nevinovate, a impresionat şi a dezamăgit. La o privire generală, se poate spune că acesta este destinul tuturor revoluţiilor. Timpul nu s-a aşezat în matcă, iar actorii şi martorii trăiesc evenimentele cu pasiune. Revoluţia continuă să fie sfâşiată între „ei
18. În loc de încheiere
Înapoi la "România de la comunism la mineriade", Mihai Dorin
Articol citit de 4111 ori.
Alte articole
- Cuvânt înainte
- 1. Prolegomene la un discurs românesc asupra revoluţiei
- 2. Avatarurile legitimităţii
- 3. Societatea românească în trei timpi: represiune, rezistenţă, indiferenţă
- 4. Naţional - comunismul românesc. Teme, teze şi obiective fundamentale
- 5. Comunism şi societate. Schiţă de istorie comparată
- 6. Ceauşescu versus perestroika
- 7. Istoria din spatele vitrinei cu marionete sau tâlcul Scrisorii celor şase
- 8. Se întâmplă în Est. Anul 1989 sau închiderea cercului
- 9.a. "Ţara buncăr" faţă cu lumea dezlănţuită - partea I
- 9.b. "Ţara buncăr" faţă cu lumea dezlănţuită - partea a II-a
- 10.a. Şi România a îndrăznit! - partea I
- 10.b. Şi România a îndrăznit! - partea a II-a
- 10.c. Şi România a îndrăznit! - partea a III-a
- 11.a. De la "revoluţia în direct" la dirijarea speranţei - partea I
- 11.b. De la "revoluţia în direct" la dirijarea speranţei - partea a II-a
- 12. De la CFSN la CPUN sau tactica "tovarăşilor de drum"
- 13.a. Din tainele democraţiei "originale" - partea I
- 13.b. Din tainele democraţiei "originale" - partea a II-a (despre C. Coposu)
- 14. Gardienii revoluţiei trădate
- 15. Post-scriptum la un discurs românesc asupra revoluţiei
- 16. Despre revoluţie şi ratare istorică. Pornind de la cazul României
- 17. Istorici şi hagiografi. Schiţă de portret
- 18. În loc de încheiere