Odata cu apropierea campaniei electorale, politicienii get-beget au devenit parca mai pragmatici, schimband un partid festelit cu altul mai proaspat, dar intelectualii isi cam pierd uzul ratiunii, mai cu seama in prezenta Elenei Udrea.
Iata declaratia sforaitoare a criticului literar, Alex Stefanescu, lider PNTCD de Bucuresti: "Ma bucur ca am ocazia sa ma fotografiez cu dumneavoastra, ceea ce va provoca invidia a milioane de barbati". Sa fie asta noua ideologie a taranistilor cu care vor salva Romania din ghearele crizei?
Nu stiu cui serveste confuzia intre omul politic Elena Udrea si femeia cu acelasi nume, sotia domnului Cocos. Fenomenul confundarii celor doua ipostaze nu e nou, pana si fostul ministru de Externe, Th. Baconschi, alt intelectual de marca, i-a picat sub imperiul vrajii: "Eu, Elena, sunt foarte bucuros ca lucrez cu tine, trebuie sa faci eforturi monumentale sa nu cazi sub farmecul tau, in calitate de coleg".
Numai barbat politic sa nu fii
Grea e viata de barbat de stat in Romania, mai ales cand faci politica de doua parale! Insa bietilor poporeni li s-au lungit urechile asteptand o minune ca sa traiasca mai bine. "Saraca Tara Romaneasca!", exclamau cu naduf cronicarii acum trei veacuri. La fel o caineaza si astazi jurnalistii.
Gestionand averea spirituala a Seniorului Coposu, dl Stefanescu si biata ramasita taranista a organizatiei de Bucuresti angajeaza istoria celui mai nobil partid intr-o alianta conjuncturala cu PDL-Udrea. De care pana acum au fugit toate celelalte formatiuni, inclusiv PPDD, PRM si PNG.
Motivarea domnului Stefanescu? Cica "PDL vine cu un mod de actiune energic, iar PNTCD cu un capital de noblete atat de necesar in politica (...) Se asociaza burghezul eficient cu o aristocrata saraca si din aceasta competitie va iesi o echipa puternica". Exemplul ilustreaza o tema literara draga, aceea a casatoriilor morganatice.
Politica pe bani
Se vede ca pofta de Putere e mana in mana cu iubirea de arginti, altfel nici ca-ti poti inchipui aripa Milut-Pavelescu ca o aristocrata saraca si plina de noblete ca sa tarai mostenirea Seniorului in asemenea combinatiuni.
Mesajul criticului e priceput anapoda de un alt pretins intelectual-politician, domnul Th. Paleologu: "Ca o familie ce face politica de 1000 de ani, am avut si stramosi ce au fost in PNTCD... Nu mi-e foarte clar care (sic!) aristocrata saraca si burghezul bogat pentru ca in Balzac e invers: aristocratul e sarac si burgheza bogata". Tocmai asta spusese si fostul meu concitadin, Alex Stefanescu. Nu mai bine asculta cu atentie si nu se baga in seama?
Somnul ratiunii?
De lipsa de realism sufera si alti actanti impinsi in fata de statura lor intelectuala. La nici doua luni dupa investire, primul ministru, intelectual de calibru academic si el, se simte pe cai mari, poftind dupa modelul Basescu-Putin o formatiune politica pentru sine, una musai de dreapta:
"Devin constient de asteptarea care exista intr-o masa foarte mare de electorat matur: profesii liberale, electorat educat urban, oameni aflati in plina varsta activa. Eu am vocea lor si sunt comun in aspiratii cu ale lor. Simt aceasta asteptare, vine spre mine pe diferite canalele".
La asa declaratie de identificare totala cu gandurile si aspiratiile clasei inalt instruite nici ca poti ramane indiferent. A mai fost si celebrul: "Lasati intelectualii sa faca politica", adaptat dupa mesianicul: "lasati copii sa vina la mine".
E clar, i-o fi spus lui masa asta din electorat matur si cetateni educati ca mai asteapta doar un semn de la conducatorul iubit si va sari cu pieptul inainte sa apere cuceririle portocalii de dusmanii stangisti din USL, alianta socialista. Care, pe zi ce trece, devine tot mai dodoloata.
Gradinita politica
Lasa ca nici alti carturari nu-s mai prejos. Unul il vede pe Traian Basescu drept "cel mai bun produs al gradinitei politice de dupa Revolutie..." Daca asta e cel mai bun, Seniorul ce a fost? Dar cel mai rau cum va fi fiind? Altul crede ca: "PDL nu vrea sa invete din greseli. S-ar putea sa invete doar din infrangeri". Mari si vizionari ideologi sau oameni de duh?
Caci asta a ajuns politica in Romania, o afacere pe foarte multi bani, plina de duh si cuvinte mestesugite. Noi credeam ca politica inseamna stiinta, management de tara si chiar arta a bunei guvernari. Nu e de mirare ca nu putem iesi de "la fundul gramezii". (T. Judt)
Apropo de mostenirea Seniorului Coposu, nu mai bine va masurati cuvintele?
