Corneliu Coposu Fan Page

Ce s-a ales de conacul lui Maniu din Bădăcin - România Liberă, 13 August 2010

Înapoi la Iuliu Maniu 1873–1953

Demers. Episcopia Greco-Catolică din Oradea vrea să restaureze casa fondatorului PNŢ

Maniu Casa Maniu

Conacul artizanului Unirii Transilvaniei cu România, fostul preşedinte al PNŢ, Iuliu Maniu, a devenit o ruină. Casa cu 13 camere din Bădăcin, judeţul Sălaj, este devastat după ce a fost folosit timp de câteva decenii pe post de centru pentru persoanele cu handicap.

În satul Bădăcin din judeţul Sălaj nu există nici un indicator care să marcheze drumul către conacul lui Iuliu Maniu. Satul, cu mai puţin de 300 de familii, este situat la doar cinci kilometri depărtare de oraşul Şimleul Silvaniei însă puţini turişti se încumetă să străbată drumul plin de gropi. Chiar înainte de intrarea în sat, un drum pietruit porneşte printr-o livadă bătrână. După câteva sute de metri, un panou frumos vopsit înştiinţează vizitatorii că au ajuns la Centrul de inte-rgrare prin terapie ocupaţională pentru persoanele cu handicap. Este vorba de o instituţie care funcţionează pe proprietatea lui Iuliu Maniu. Însă nu există nici o informaţie care să indice faptul că acolo s-a născut şi a locuit fostul prim-ministru al României, cel care a condus Consiliul Dirigent al Tran-silvaniei în anii grei de după primul război mondial. După poarta de lemn, drumul urcă pieptiş, pe sub coroanele întunecate ale unor copaci, care formează un tunel de verdeaţă. Chiar lângă drum, o salcie plângătoare îşi întinde pleata spre pietre, iar în spatele ei se află pomii din livada familiei Maniu, amintiţi în mai toate scrierile cu caracter perso-nal ale fostului preşedinte al PNŢ. În livadă au fost ridicate nişte clădiri de culoarea untului topit, frumos întreţinute. Este vorba de clădirile în care sunt adăpostite persoanele cu handicap. Însă drumul se termină pe un platou pe care se află conacul. Lângă casa familiei Maniu a fost ridicată încă o anexă a Centrului pentru persoanele cu handicap. Vopseaua proaspătă de pe această clădire contrastează puternic cu conacul lăsat să se dărâme.

„Actualii conducători nu-l iubesc pe Maniu"

Puţinii turişti care au îndrăznit să se aventureze până la conacul lui Iuliu Maniu sunt din Zalău şi nu se află pentru prima dată în Bădăcin. Un bătrân care pare desprins din fotografiile de acum 100 de ani în care erau înfăţişaţi fruntaşii satului spune că „paragina în care îi ţânut conacul îi păntru că actualii noşti conducători nu îl iubesc deloc pe Maniu". Într-adevăr, preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, a fost ofiţer activ de Securitate înainte de anul 1989. Consiliul Judeţean a deţinut în administrare conacul până în anul 2008, când a acceptat să îl transfere Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, căreia Iuliu Maniu i-a lăsat moştenire moşia din Bădăcin. Testamentul fostului şef al românilor ardeleni a fost redactat la un notar din Braşov în anul 1941, iar „România Liberă" a fost primul ziar care a publicat documentul.

Pereţii conacului sunt crăpaţi, lemnăria este scorojită, iar tencuiala a început să cadă în bucăţi tot mai mari. O plăcuţă de marmură este singura care aminteşte că aici a locuit marele om politic. Doar acoperişul a fost reparat, astfel încât nu mai plouă în conac. Vizitatorii care se încumetă să intre în ruină sunt izbiţi de un miros greu, în contrast cu aerul înmiresmat al livezii lui Iuliu Maniu. Interiorul conacului este dezolant. Clădirea a fost devastată în perioada în care era folosită de către persoanele cu handicap. Pe alocuri, bucăţile de faianţă căzute se „asortează" cu pereţii crăpaţi. Într-un capăt de coridor, tavanul este sprijinit cu două trunchiuri de prun, ca să nu se prăbuşească. Singura oază de normalitate din conacul de-vastat este reprezentată de două camere. Una dintre ele este fostul birou al lui Iuliu Maniu, iar o alta, în care turiştii pot ajunge pe o scară de lemn, la mansardă, este cea în care a locuit fostul premier al României. În cele două camere se află piese de mobilier care i-au aparţinut lui Iuliu Maniu.

În camera de la mansardă, un tablou imens al politicianului ascunde o crăpătură din perete în care ar putea încăpea cu uşurinţă pumnul unui bărbat. Pe un perete, biblioteca odinioară plină cu cărţi a devenit casă pentru păianjeni. Mese din lemn masiv sunt străjuite de o canapea şi de fotolii acoperite cu catifea vişinie, dar roasă de molii. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, Florin Jula, spune că aceste obiecte originale au fost salvate printr-un miracol. „Mobilierul lui Iuliu Maniu a fost confiscat şi dus la Comitetul Judeţean al PCR Sălaj. Însă piesele au fost salvate prin intervenţia unei familii din Bădăcin, familia Man, care le-au luat cu un camion după ce mobilierul a fost casat. Însă oamenii au avut apoi pro-bleme cu Securitatea", spune Florin Jula.

Visul lui Maniu

În afară de cele două camere folosite pe post de muzeu, doar alte două încăperi se află într-o stare cât de cât omenească. Este vorba de cele care au fost folosite drept capelă de către Parohia Greco-Catolică Bădăcin. De duminică însă, greco-catolicii au biserica lor în Bădăcin. „Este o biserică nouă, construită tot pe pământul lui Iuliu Maniu. Practic, este vorba de realizarea unui vis al lui Maniu, care a vrut să construiască în satul lui natal o biserică şi o şcoală. Şcoala a fost construită, în perioada interbelică, cu ajutorul episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu TraianFrenţiu, care a murit, ca şi Maniu, în temniţa de la Sighetu Marmaţiei", spune Florin Jula. De altfel, Episcopia Greco-Catolică a obţinut retrocedarea şcolii. „Chiar dacă noi suntem proprietarii clădirii, vrem să rămână tot şcoală, pentru că asta a fost şi voinţa lui Maniu", spune Florin Jula. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice mai spune că „părintele din Bădăcin, Cristian Borz, a început demersurile pentru transformarea conacului în Centrul Cultural «Iuliu Maniu». Pentru reparaţii, ar fi nevoie de 400.000 de lei, dar încă nu pot fi făcute investiţiile, pentru că documentaţia nu este gata". La rândul său, istoricul Leonard Horvath crede că ideea Episcopiei Greco-Catolice este una foarte bună. „Centrul ar trebui să adăpostească pe viitor activităţi culturale, religioase şi politice, pentru că Iuliu Maniu a fost cel care a fondat, PNŢ şi este cel care a întregit naţiunea română."

PERSONALITATE

Sfinxul din Bădăcin

Iuliu Maniu este una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României. A fost avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj şi doctor în Drept. În calitate de lider al Partidului Naţional Român, el a pregătit Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918. Tot el a organizat o armată a românilor din fosta monarhie austro-ungară, cu care a ocupat Viena în toamna anului 1918 şi a împiedicat izbucnirea unei revoluţii bolşevice în Austria. Fost deputat în Parlamentul din Budapesta înainte de război, Maniu a condus, până în 1920, şi Consiliul Dirigent al Transilvaniei, un adevărat guvern regional. Iuliu Maniu a unit Partidul Naţional Român cu Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache şi a format PNŢ. A fost în trei rânduri premier al României şi a devenit, apoi, liderul opoziţiei democratice împotriva regimului autoritar al lui Carol al II-lea, apoi împotriva dictaturii mareşalului Ion Antonescu. Tot Iuliu Maniu a condus şi opoziţia anticomunistă din România. A murit în anul 1953, ca deţinut politic în Penitenciarul din Sighet. Pentru înţelepciunea sa tăcută, a fost numit „Sfinxul din Bădăcin".

Iuliu Maniu a fost avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj şi doctor în Drept. În calitate de lider al Partidului Naţional Român, el a pregătit Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918. Autorităţile comuniste l-au condamnat în 1947 la închisoare pe viaţă.

Claudiu Padurean, 13 August 2010, România Liberă

Articol citit de 4038 ori.

Alte articole