sursa: salajulpursisimplu.ro, Ioana Gale
Ne apropiem de Ziua 1 Decembrie, când vom sărbători 97 de ani de la Marea Unire din 1918. Cu acest prilej, avem obligația morală de a ne îndrepta atenția asupra acelor oameni care și-au riscat libertatea, ba chiar și viața, pentru idealul românesc, iar dacă vorbim de Unire, nu putem să nu vorbim despre Iuliu Maniu. Toți românii, și nu numai, ar trebui să știe că Iuliu Maniu a fost însărcinat de către Consiliul Național Român să organizeze Adunarea de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Tot Maniu a fost cel care a îndeplinit misiunea de a rezolva problema atitudinii guvernului maghiar de la Budapesta vizavi de adunarea de la Alba Iulia. În acest scop, Maniu s-a deplasat în capitala maghiară, unde a căutat să se întâlnească cu ministrul minorităților, Jaszi Oskar. Ulterior, în cadrul unei vizite la Bădăcin, acesta i-a spus lui Maniu că miniştrii social-democraţi, alături de contele Teodor Batthany, ministrul de interne în acel guvern, au cerut ca Maniu să fie imediat arestat şi trimis în judecată pentru „înaltă trădare”. Iată, deci, care a fost greutatea marelui om politic, Iuliu Maniu, câtă încredere i s-a acordat și cât de sensibile au fost problemele care i s-au încredințat spre rezolvare.
Ziua Marii Uniri de la 1918
Marea Unire s-a realizat într-o zi de duminică, prin urmare, a început cu celebrarea Sfintei Liturghii. După Liturghie, cei 1.228 de reprezentanţi ai românilor s-au adunat în sala mare a Casinei Militare din Alba Iulia, iar cei aproximativ 100.000 de români aşteptau afară, pe Câmpul lui Horea, venirea oratorilor care să le prezinte Actul Unirii. Atunci au rostit discursuri memorabile sălăjeanul George Pop de Băsești –care a fost ales președinte de onoare al Adunării– Vasile Goldiș și Iuliu Maniu. Discursul de la Alba Iulia şicontribuţia lui Maniu la Marea Unire nu s-au bucurat de o atenţiesporită din partea istoricilor –în perioada comunistă– pentru că,după al Doilea Război Mandial, Maniu era considerat simbolul rezistenţei anticomuniste din România. Iuliu Maniu a jucat un rol hotărâtor în toate marile momente ale anului 1918 şi în ceea ce s-a hotărât la Alba Iulia. Importanţa lui în cadrul generaţiei Marii Uniri e demnă de notat, iar discursul său relevă foarte clar viziunea sa legată de Unire: „Noi, onorată Adunare Naţională, privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale un trimf al libertăţiiomeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul României a întregei Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşirişi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţanaţională a acestor neamuri. Noi nu vroim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şicredinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri şi nu voim să sugem puterea nimănui, aşa cum a fost suptă a noastră veacuri de-a rândul […].”- Fragment din discursul rostit de Iuliu Maniu la Alba Iulia.
În ziua de 2 decembrie 1918, au fost alese, provizoriu, structurile de conducere ale Transilvaniei. Cele două foruri de conducere au fost Marele Sfat Național, organ legislativ, în frunte cu George Pop de Băsești, și Consiliul Dirigent, organ executiv, condus de Iuliu Maniu.
Cele mai mari realizări ale lui Iuliu Maniu
Iuliu Maniu, întrebat fiind de către urmașul său politic, Corneliu Coposu, care ar fi cele mai importante realizări din viața lui, acesta i-a răspuns că, după Unirea de la 1918 –care este de departe cea mai mare realizare–, a urmat introducerea regimului românesc în Transilvania. În acest scop, 420 de preoţi, 180 de medici şi 600 de avocaţi români au renunţat voluntar la meseriile lor pentru a ocupa posturi de pretori, notari, ori magistrațicu scopul de a scoate din impasadministraţia din Transilvania, iar acest sacrificiu a venit datorită faptului că 80% din funcţionarii vechiului regim austro-ungar au refuzat jurământul în faţa Consiliului Naţional Român. Cel de-al treilea moment important din viața lui Maniu, conform propriei aprecieri, a fost acţiunea din toamna anului 1918 de la Viena, când a organizat Armata Română din Transilvania,şi,pentru de 55 de zile, a asigurat ordinea în Viena, în timpul grevei poliţiei vieneze.
Iuliu Maniu a fost, este și, sperăm, va rămâne un simbol al Marii Uniri. Atâta timp cât numele său încă rezonează, e semn că și umila casă de la Bădăcin va putea fi salvată, măcar din dorința de a răsplăti eforturile sale pentru întregirea țării. Această casă, dincolo de legătura directă pe care a avut-o cu marele nostru înaintaș, reprezintă un simbol al atitudinii noastre față de adevăratele valori. Lucrările la fundația casei au început și sunt aproape de finalizare, semn că începem să ne cunoaștem și să ne recunoaștem istoria. Campania noastră trebuie să continue pentru a putea susține financiar viitoarele intervenții la pereții și acoperișul monumentului. Cei care simt românește, indiferent de etnie, naționalitate ori religie, pot să sprijine acest proiect, donând în conturile:
