Corneliu Coposu Fan Page

Iuliu Maniu, aşa cum un singur om şi-l poate aminti: „Simţeai că nu-l poţi minţi niciodată, avea o privire frumoasă, ochi albaştri, pătrunzători”

Înapoi la Iuliu Maniu 1873–1953

sursa: adevarul.ro

Iuliu Maniu a murit în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei
Iuliu Maniu a murit în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei

Descrierea făcută lui Iuliu Maniu îi aparţine Flaviei Coposu, sora Seniorului Corneliu Coposu, care îl cunoscuse personal pe Maniu date fiind relaţiile de rudenie dintre cele două familii.

”Excelenţa Sa”. Este expresia pe care o folosea, ori de câte ori vorbea despre Iuliu Maniu, badea Vasile Oros din Bădăcin. Trecut prin multe în cei aproape 90 de ani de viaţă (a murit în 2013, la 88 de ani), badea Oros i-a păstrat marelui om politic, pe care l-a întâlnit de mai multe ori în copilărie, un respect profund, manifestat nu doar prin formula de adresare, ci şi prin imaginea pe care o descrie ori de câte ori are ocazia.


 „Eram anunţaţi cu câteva zile înainte că, la o anumită dată, va veni în vizită Excelenţa Sa Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de Miniştrii. Excelenţa Sa venea pe la noi pentru că aici în Bădăcin avea casa natală şi tot el a fost acela care a construit şcoala în care învăţam noi”, povestea pentru Adevărul de Seară Zalău, înainte de a muri, octogenarul. Vizitele fostului premier interbelic în sală de clasă erau o adevărată sărbătoare pentru elevi şi decurgeau după un tipic bine stabilit. „Când intra în clasă noi îl salutam cu <


Baciul Oros spunea că şi el a „mâncat bomboane de la Excelenţa Sa, până l-a durut stomacul” şi, pentru că era bun la învăţătură, era invitat şi să participe la slujbele care se ţineau în casa familiei Maniu, unde era amenajată o capelă. „Am cântat în capelă până în 1948, când a venit „sugrumarea” (interzicerea, de către comunişti, a Bisericii Române Unite cu Roma - n.a.). Şi după 1990, când am revenit la greco-catolicism, am continuat să cânt în strană”, spunea el.


Surorile Coposu - amintiri din zilele copilăriei petrecute la Bădăcin: ”Domnul Maniu venea, se punea la mintea noastră, discuta cu noi foarte serios, la nivelul nostru”


Copiii familiei Coposu mergeau frecvent la conacul familiei Maniu de la Bădăcin, între cele două familii existând, dincolo de relaţia de prietenie, şi o relaţie de rudenie prin alianţă: Elena Bărnuţiu, fiica politicianului Simion Bărnuţiu, era verişoara lui Maniu şi mătuşa lui Coposu.


 „Sigur că noi mergeam periodic la Bădăcin, era un fel de premiu pentru noi, toţi copiii - nu numai noi - erau foarte bine trataţi, domnul Maniu venea, se punea la mintea noastră, discuta cu noi foarte serios, la nivelul nostru. Eu l-am văzut puţin, după ce am ajuns în Bucureşti, noi ne-am mutat în Bucureşti în 1944, toamna, şi în 1947, toţi au fost arestaţi. Eu în 1944 aveam 12 ani. Am nişte amintiri că era o persoană foarte blândă, cu o privire pătrunzătoare şi cred că n-ai fi putut să-i spui nicio minciună, niciodată. Era foarte generos, de câte ori ne duceam acolo, ne dădea bomboane. Discuţii politice nu am avut cu dânsul, că nu era cazul. Îmi aduc aminte că venea uneori la noi la masă şi totdeauna avea o privire pătrunzătoare, dar îţi dădeai seama că este un om blând şi omenos. Avea o prestanţă extraordinară, nu numai pentru mine, care eram copil, ci şi pentru adulţi”, spunea, într-un interviu, Rodica Coposu.



”În momentul în care intrai în legătură cu el, avea o putere de a te face să asculţi ce spune, avea o privire frumoasă, avea nişte ochi albaştri pătrunzători şi simţeai că pe acest om nu poţi să-l minţi niciodată”

Flavia Coposu



Sora mai mare, Flavia, îşi aminteşte cum,  în momentul intrării la facultate Iuliu Maniu i-a spus că de acum, rolurile se vor schimba, el urmând să fie cel care va rosti „Sărut mâna”, iar nu tânăra domnişoară, aşa cum se întâmplase până atunci. „Era un om extraodinar de impresionant. În momentul în care intrai în legătură cu el, avea o putere de a te face să asculţi ce spune, avea o privire frumoasă, avea nişte ochi albastri pătrunzători şi simţeai că pe acest om nu poţi să-l minţi niciodată. Era un om care ştia cu orice vârstă să vorbească conform pretenţiilor. Începând cu copii, cu bătrâni, cu femei, cu babe, cu moşi, cu toată lumea. Era un om extraordinar”, spunea Flavia Coposu.

Despre activitatea politică a lui Iuliu Maniu, Flavia Coposu spune că acesta ”ar fi dorit să facă o Românie corectă, cinstită, fără intervenţii,  fără şperţuri, fără furtişaguri ca să intrăm în rândul statelor civilizate din Europa”, dar a făcut o... greşeală:  „a supraevaluat calităţile noastre în momentul în care a trecut în Regat, cu principiile lui austere făcute la Blaj şi la şirul de preoţi, şi a nimerit aici peste nişte oameni foarte departe de ideea de morală. Aici întotdeauna, sub Imperiul Turcesc, s-au moştenit nişte lucruri tare urâte. Această dorinţă a lui a moştenit-o şi Cornel (Corneliu Coposu - n.a.), pentru că a trăit la umbra lui de la 14 ani şi a învăţat comportamentul. Să ştiţi că în Ardeal, în principiu, înainte de comunişti exista morală, acuma nu mai este, mă tem, nu ştiu, că nu mai stau în Ardeal, în Bucureşti ştiam că nu e niciodată”, spunea cea mai mare dintre surorile Coposu.

Locul în care-şi bucurau copilăriile surorile Coposu şi fratele lor, Corneliu, este astăzi o ruină, deşi conacul este monument istoric. La iniţiativa preotului Cristian Borz a fost demarată o campanie des trângere de fonduri, banii urmând să fie folosiţi la reabilitarea clădirii şi redeschiderea ei pentru public. Până acum s-au adunat puţin peste 17.000 de lei (din totalul de 350.000 de euro necesari). Donaţii se pot face în continuare în conturile:


Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400
Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
– deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj.

Badea Oros a murit în 2013
Badea Oros a murit în 2013
Surorile Coposu și-au petrecut zile de vacanță la familie Maniu, în Bădăcin
Surorile Coposu și-au petrecut zile de vacanță la familie Maniu, în Bădăcin
Cu mama sa, pe aleile de la Bădăcin
Cu mama sa, pe aleile de la Bădăcin
Poza de familie, în timpul Primului Război Mondial
Poza de familie, în timpul Primului Război Mondial
Așa arată acum conacul
Așa arată acum conacul
Așa arată acum conacul
Așa arată acum conacul

Articol citit de 2141 ori.

Alte articole