sursa: adevarul.ro, 23 noiembrie 2014, de Alina Pop

Regretatul om politic român Corneliu Coposu a fost comemorat sâmbătă, 22 noiembrie, în satul său natal, Bobota, din judeţul Sălaj. Zeci de persoane au adus, astfel, un omagiu, Seniorului, la împlinirea a 19 ani de la moartea sa.

În 11 noiembrie s-au împlinit 19 ani de când trecea la cele veşnice, pe un pat de la Spitalul Universitar din Bucureşti, Corneliu Coposu, ”Seniorul” politicii româneşti. În satul său natal, Bobota, momentul a fost comemorat după 11 zile, evitându-se, astfel, orice asociere cu campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Comemorarea a început cu o slujbă de pomenire oficiată la Capela Greco-Catolică din localitate, după care participanţii - în principal localnici - s-au deplasat, într-o procesiune, către bustul Seniorului din faţa Centrului Cultural Şincai - Coposu, unde a avut loc o scurtă ceremonie religioasă.

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota (Sălaj), fiind fiul preotului Valentin Coposu, fost protopop greco-catolic al Districtelor Şamşud şi Coşlariu şi, totodată, un adept înfocat al Partidului Naţional din Transilvania. Liderul său spiritual a fost Iuliu Maniu, premier, de mai multe ori, al României, fost preşedinte al PNŢ şi deţinut politic, după 1947.

Maniu a fost prezent în viaţa lui Corneliu Coposu încă din copilăria acestuia, între cei doi existând şi o relaţie de rudenie. Maniu este şi cel care i-a influenţat radical cariera lui Coposu, îndrumându-l să aleagă Facultatea de Drept în locul celei de Teologie, care era o tradiţie de generaţii în familia Seniorului. Între 1937 şi 1940, Coposu a fost secretarul personal al lui Maniu, iar din 1940 a fost secretarul politic al acestuia.

Corneliu Coposu a făcut 17 ani de puşcărie politică, între 1947 şi 1964, fiind acuzat de „înaltă trădare a clasei muncitoare“ şi „crimă contra reformelor sociale“. Arestat în iunie 1947, Corneliu Coposu a fost ţinut în închisoare până în 1955 fără a fi trimis în judecată. Abia în 1955 a fost condamnat la 15 ani de închisoare, „traseul“ complet urmat de Senior în temniţele comuniste fiind Ministerul de Interne (MI) – Malmaison – Văcăreşti – Snagov - Piteşti (înainte de macabrul experiment de reeducare) – din nou arestul MI – Craiova – Uranus – iarăşi în arestul MI – Jilava - iarăşi Malmaison – Capul Midia – Ghencea – Brag adiru – Popeşti-Leordeni – MI – Uranus – Jilava – Gherla – Sighet – Aiud – Râmnicu Sărat (unde a stat opt ani) – MI – domiciliul forţat la Rubla. După Revoluţia din ’89, Coposu a anunţat revenirea pe scena politică a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, al cărui preşedinte a fost între 1990 şi 1995. Fost senator şi liderul opoziţiei din România postdecembristă, Corneliu Coposu moare la 11 noiembrie 1995, la Spitalul Universitar Bucureşti.

Comemorare Corneliu Coposu la Bobota