sursa: graiulsalajului.ro Eduard Farcas, 12 Noiembrie 2014

Corneliu Coposu, de la a cărui moarte s-au împlinit ieri 19 ani, a avut pe lângă cariera politică de succes și o viață intensă ca jurnalist. Sălăjeanul și-a început cariera profesională ca jurnalist la ziarul “România Nouă” din Cluj în anul 1935. A scris de nenumărate ori articole legate de viața sălăjenilor. Tematica articolelor care fac referire la Țara Sălajului, cum îi spunea județului Sălaj, este una variată. Coposu a publicat articole politice, socio-economice, dar și culturale. Fiind un ziar de propagandă al P.N.Ț., în special al grupării maniste (de la Iuliu Maniu - n.r.), predomină totuși articolele și pamfletele politice la adresa autorităților liberale care conduceau Sălajul la vremea respectivă.
Coposu debutează în “România Nouă” cu un articol intitulat “Știri din Sălaj”, în al 227 număr, din 17 octombrie 1935, semnat cu inițialele C.C., în cadrul căruia aduce în atenția opiniei publice trei evenimente. Prima secvență se referă la o ședință a organizației P.N.Ț. din plasa Supur. În cea de-a doua secvență a articolului, Coposu aduce la cunoștință un denunț penal la Judecătoria Șimleu împotriva primarului din Bobota, Ioan Muste, fruntaș politic liberal. Ultima secvență a articolului informează opinia publică asupra unei calamități care a avut loc în localitatea sălăjeană Craidorolț (astăzi în județul Satu Mare).
Un alt articol care face referire la localitatea Bobota, satul natal al lui Corneliu Coposu se intitulează “În Sălaj, un domn prefect se joacă de-a alegerile”.
Publică în numărul 166 din, 7 august 1936, un pamflet politic intitulat “Capriciile gregarilor și schimbările de funcționari Răsunet de peste Meseș”. După cum reiese din titlu, este vorba de numiri, transferări și suspendări ale funcționarilor publici, considerate de autor ca ilegale.
Un alt articol în care Coposu aduce acuzații prefectului de la acea vreme, Mihail Gurzău, a fost intitulat tematic de Coposu “De pe plaiuri Sălăjene... Instrucția civică și vitele domnului prefect... comedie într-un ordin stupid".

 
Un loc aparte în scrierile cu caracter politic îl ocupă articolele dedicate mentorului său, Iuliu Maniu, pe care-l consideră un vrednic urmaș al înaintașilor săi.
Pe lângă articolele sau pamfletele dedicate Sălajului, Corneliu Coposu s-a aplecat și asupra problemelor sociale și naționale ale țăranilor români sălăjeni. Alături de articolele cu caracter politic și social, în perioada clujeană a jurnalistului Corneliu Coposu regăsim și câteva articole cultural-istorice care fac referire la Sălaj. Ele sunt legate de personalități sălăjene sau care au avut o legătură cu Sălajul. Într-un articol intitulat “Legenda lui Șincai. O inițiativă frumoasă și o intevenție nenorocită”, din numărul 146, publicat la 11 iulie 1936, Corneliu Coposu analizează problema morții marelui cărturar Gheorghe Șincai, neclarificată la vremea respectivă.
Corneliu Coposu vizitează regulat județul său natal. Astfel, îl regăsim în calitate de reporter al ziarului “România Nouă” din Cluj la sărbătoarea de sfințire a temeliei bisericii din Bocșa. Publică cu această ocazie un articol intitulat “La Bocșa (Sălaj). S-a binecuvântat temelia bisericii lui Bărnuțiu. Un moment sărbătoresc, lângă mormântul marelui tribun”, apărut în ziarul din 18 septembrie 1937. În încheierea articolului mai sus amintit, Corneliu Coposu laudă eforturile depuse de către maiorul Simion Bărnuțiu și preotul Simion Barboloviciu pentru ridicarea noii bisericii și concluzionează că evenimentul de la Bocșa a avut, nu numai pentru județul Sălaj, ci pentru întreg Ardealul, “nota unui praznic național”.
După instaurarea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, majoritatea ziarelor din România, printre care și România Nouă din Cluj, la care Corneliu Coposu era redactor, au fost interzise. Corneliu Coposu continuă să publice rânduri frumoase despre meleagurile natale după 1940.